Bruxelles-ul vrea divorț total de Kremlin: Plan secret pentru ruperea contractelor cu Gazprom și Novatek

Uniunea Europeană face un pas decisiv în direcția renunțării totale la gazele naturale rusești. După ce importurile de gaz prin conducte au fost drastic reduse în urma declanșării războiului din Ucraina, Bruxelles-ul se pregătește acum să rupă și ultimele contracte pe termen lung privind gazul natural lichefiat (GNL), fără a plăti penalități Rusiei.

Potrivit Financial Times, Comisia Europeană analizează în prezent toate opțiunile juridice care ar permite statelor membre și companiilor energetice să iasă din contractele încheiate cu furnizorii ruși, invocând forța majoră. Obiectivul este clar: să nu mai plătească niciun euro Moscovei, chiar și cu riscul unor procese comerciale.

„Dacă ideea este să nu mai finanțăm Rusia, atunci plata de compensații ar contrazice complet acest scop”, a declarat unul dintre oficialii europeni citați de publicație. Totuși, avocații UE se confruntă cu o provocare majoră: contractele sunt confidențiale și diferă semnificativ de la caz la caz, ceea ce complică aplicarea unei soluții uniforme.

Comisia pregătește o foaie de parcurs pentru eliminarea completă a combustibililor fosili ruși până în 2027, plan a cărui publicare a fost deja amânată de două ori. Conform Bloomberg, noua dată de prezentare oficială este 6 mai. Pe lângă instrumentele juridice, se iau în calcul măsuri comerciale precum introducerea de cote sau taxe vamale.

Între februarie 2024 și februarie 2025, UE a plătit 21,9 miliarde de euro Rusiei pentru gaze și petrol, potrivit estimărilor realizate de Centrul pentru Cercetări în Energie și Aer Curat. În timp ce importurile de gaze prin „Gazprom” s-au redus la o treime față de nivelul dinainte de război, livrările de GNL (în special de la compania rusă Novatek) au crescut cu 60%.

În prezent, 18,8% din gazul importat de UE provine din Rusia – 11,4% prin conducte și 7,4% sub formă lichefiată. În 2021, înainte de război, ponderea era de 40%. Principalele puncte de intrare pentru GNL rusesc sunt porturile din Franța, Spania și Belgia, iar printre companiile europene cu contracte în vigoare se numără giganți precum Shell și Naturgy.

În paralel, Bruxelles-ul analizează posibilitatea intensificării cooperării energetice cu SUA, în contextul noilor presiuni comerciale impuse de administrația Trump. Unii oficiali europeni consideră oportună majorarea importurilor de GNL american, însă lideri din industrie, precum CEO-ul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, avertizează că dependența excesivă de gazul american ar putea fi o capcană. Există chiar și voci care cer reevaluarea strategică a importurilor de gaz rusesc, pentru a echilibra piața.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contracte #gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.