Grâul pierde coroana! Porumbul devine noul campion al exporturilor Moldovei

19 Iul. 2026, 07:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Iul. 2026, 07:00 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În luna iunie 2026, Republica Moldova a exportat 151.492 de tone de cereale în valoare totală de 620,3 milioane de lei, însă cea mai importantă schimbare este ascensiunea porumbului, care pentru prima dată în acest an a egalat și chiar a depășit grâul ca pondere în încasările din export. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, porumbul a generat 49,95% din valoarea totală a exporturilor de cereale, în timp ce grâul a contribuit cu 49,58%.

Datele arată că au fost exportate 79.644 de tone de grâu, în valoare de 307,6 milioane de lei, și 71.026 de tone de porumb, pentru care exportatorii au obținut 309,8 milioane de lei. Diferența a fost făcută de preț: o tonă de porumb s-a vândut, în medie, cu 4.362 de lei, cu 500 de lei mai scump decât o tonă de grâu, care a costat 3.862 de lei. Acesta este cel mai mare ecart de preț dintre cele două culturi din primul semestru al anului.

Analiza arată că exporturile de grâu au intrat într-o fază de contracție sezonieră. Volumul livrărilor externe a scăzut cu 31,3% față de luna mai, pe fondul epuizării stocurilor înaintea noii recolte. În schimb, exporturile de porumb au crescut cu 18,7%, atingând cel mai mare volum și cel mai ridicat preț mediu din primul semestru al anului.

Italia și România au absorbit peste 80% din exporturile moldovenești de grâu, în timp ce pe piața porumbului liderii au fost Italia și Turcia, fiecare cu aproximativ 23% din livrări. Totodată, Turcia a plătit unul dintre cele mai mari prețuri pentru porumbul moldovenesc, peste media pieței.

Potrivit lui Iurie Rija, tendința confirmă că porumbul a devenit cultura cu cea mai bună rentabilitate pentru exportatori în actualul sezon agricol. În timp ce grâul pierde din pondere pe măsură ce stocurile se reduc, porumbul își consolidează poziția atât prin creșterea prețurilor, cât și prin extinderea piețelor de desfacere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Iul. 2026, 10:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Iul. 2026, 10:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul Letoniei negociază cu un investitor strategic pentru compania aeriană de stat airBaltic, care se confruntă cu dificultăți financiare și încearcă să evite riscul de intrare în incapacitate de plată. Anunțul a fost făcut de premierul Andris Kulbergs într-un interviu acordat Reuters.

Potrivit oficialului, discuțiile sunt purtate cu un „partener serios”, însă identitatea acestuia nu a fost dezvăluită. Premierul a declarat că procesul ar urma să fie finalizat chiar în această vară, iar atragerea unui investitor este esențială pentru viitorul companiei.

„Trebuie să parcurgem pașii necesari pentru a pregăti compania pentru un investitor strategic. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci airBaltic va continua să zboare”, a declarat Kulbergs.

Una dintre condițiile impuse de autoritățile letone este ca noul investitor să păstreze hub-ul principal al companiei pe aeroportul din Riga, unde airBaltic este cel mai mare operator aerian.

Declarațiile premierului vin înaintea unei reuniuni programate pentru 3 august, când airBaltic va solicita finanțare pe termen scurt de la deținătorii de obligațiuni. Compania nu a precizat public de ce sumă are nevoie.

Săptămâna trecută, agenția Fitch Ratings a avertizat că operatorul aerian nu a rambursat un împrumut pe termen scurt de 30 de milioane de euro acordat de guvernul leton, scadent în luna august. De asemenea, compania nu a reconstituit în iunie un cont de rezervă prevăzut în condițiile obligațiunilor garantate cu scadența în 2029.

Problemele financiare ale airBaltic au fost amplificate de creșterea costurilor din sectorul aviatic, pe fondul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, ceea ce a alimentat îngrijorările investitorilor privind capacitatea companiei de a-și onora obligațiile financiare.

Compania operează în prezent o flotă de 55 de aeronave Airbus A220-300 și își propusese aproape dublarea acesteia până în 2030. Totuși, planurile de listare la bursă au fost amânate în repetate rânduri din cauza întârzierilor la livrarea motoarelor, care au ținut la sol o parte din avioane.

Săptămâna viitoare, conducerea airBaltic urmează să prezinte un nou plan de afaceri, care va include măsuri de restructurare și soluții pentru stabilizarea financiară a companiei. Premierul leton a recunoscut că obiectivele ambițioase de extindere au devenit nerealiste după pierderea piețelor din Rusia și Ucraina, în urma războiului declanșat de Moscova, dar și din cauza efectelor pandemiei și ale crizei din Orientul Mijlociu.

Compania aeriană airBaltic operează 4 zboruri directe pe săptămână între Aeroportul Internațional Chișinău (RMO) și hub-ul său principal din Riga, Letonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!