Tofan își dezvăluie echipa! Patru miniștri dispar din noul Guvern

17 Iul. 2026, 17:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Iul. 2026, 17:22 // Actual //  Ursu Victor

Premierul desemnat Vasile Tofan a anunțat componența echipei cu care se va prezenta pe 21 iulie în Parlament pentru a solicita votul de încredere, precizând că programul de guvernare se află în ultimele etape de definitivare.

„Am încheiat consultările cu fracțiunile parlamentare, precum și cu reprezentanți ai diferitor asociații și organizații. Programul de guvernare este în ultimele etape de definitivare. Pe 21 iulie voi merge în Parlament cu o echipă de buni profesioniști, care să imprime tuturor instituțiilor guvernului un ritm accelerat de lucru și să miște lucrurile înainte”, a scris Tofan.

Premierul desemnat a subliniat că succesul viitorului Executiv depinde de unitatea echipei și le-a mulțumit celor care au acceptat să își asume responsabilitatea într-un moment pe care l-a calificat drept decisiv pentru Republica Moldova.

Totodată, Tofan a transmis un mesaj de apreciere miniștrilor care nu se vor regăsi în noul Cabinet: Ludmila Catlabuga, Andrian Gavriliță, Emil Ceban și Cristian Jardan, despre care a spus că au contribuit la lansarea unor schimbări importante și la apropierea Republicii Moldova de obiectivul aderării la Uniunea Europeană.

Din componența noului Guvern reiese că schimbările îi vizează pe:

Radu Musteață, propus ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, în locul Ludmilei Catlabuga;
Victoria Belous, propusă la Ministerul Finanțelor, în locul lui Andrian Gavriliță;
Alexandru Gsanas, propus ministru al Sănătății, în locul lui Emil Ceban;
Cristina Gherasimov, propusă vicepremier pentru integrare europeană, preluând responsabilitățile deținute anterior de Cristian Jardan.
În rest, echipa propusă păstrează mai mulți miniștri din actualul Executiv, inclusiv pe Mihai Popșoi (Externe), Dan Perciun (Educație), Daniella Misail-Nichitin (Interne), Vladislav Cojuhari (Apărare), Gheorghe Hajder (Mediu), Dorin Junghietu (Energie), Anatolie Nosatîi (Apărare), Alexei Buzu (Muncă și Protecție Socială), Eugeniu Cojocaru (Economie și Digitalizare), Vladimir Bolea (Infrastructură) și Dan Șoroceanu (Cultură).

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.