Un fond de pensii dintr-un paradis fiscal intră adânc în energia Moldovei și României

Grupul NN, care administrează mai multe fonduri de pensii, a depășit pragul de deținere de 10% din acțiunile Premier Energy, companie energetică majoră activă atât în România, cât și în Republica Moldova. Conform unui raport transmis Bursei de Valori București (BVB), fondurile NN – respectiv Fondul de Pensii Facultative NN ACTIV, NN OPTIM și Fondul de Pensii Administrat Privat NN – controlează acum 10,6% din acțiunile companiei, față de 5,92% anterior.

Premier Energy este unul dintre cei mai importanți jucători din regiune în sectorul energiei regenerabile și al gazelor naturale. Grupul deține sau dezvoltă peste 1.400 MW de capacitate de producție regenerabilă (eoliană și solară) și furnizează electricitate către aproximativ 2,3 milioane de puncte de consum din România și Republica Moldova.

În Moldova, Premier Energy controlează o rețea vastă de distribuție electrică ce acoperă circa 75% din populație și este principalul furnizor de energie electrică pentru gospodării și IMM-uri. De asemenea, compania furnizează și distribuie gaze naturale printr-o rețea de aproape 4.000 km în România, fiind al treilea jucător ca mărime pe piața distribuției de gaze și al patrulea furnizor de energie electrică din țară.

Listarea companiei Premier Energy PLC (simbol „PE”) pe Bursa de Valori București, în mai 2024, a fost un eveniment semnificativ pe piața de capital, marcând cea mai mare ofertă publică inițială (IPO) a unei companii antreprenoriale din ultimii șapte ani și a cincea cea mai mare listare din istoria BVB.

Grupul este controlat majoritar (71%) de fondul de investiții Emma Capital, înregistrat în Cehia și fondat de antreprenorul Jiří Šmejc – actual CEO al gigantului de investiții PPF Group, care administrează active de peste 44 miliarde de euro.

#offshore #premier #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.