Peste 10 miliarde lei stau degeaba în bănci, dar economia nu mișcă

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță o creștere a lichidității excesive în sistemul bancar în trimestrul I 2025, care a ajuns la un nivel record de 10,6 miliarde de lei, în creștere cu 2,24 miliarde de lei față de trimestrul anterior. Fenomenul vine în pofida majorării recente a ratei de bază la 6,5% și a unui cadru monetar considerat restrictiv.

Această acumulare de lichiditate semnalează o absorbție insuficientă a banilor în circulație și poate amplifica riscurile inflaționiste, într-un context economic fragil.

Agregatul monetar M3 a înregistrat un ritm anual de creștere de 12,9%, susținut în principal de majorarea soldului depozitelor în moneda națională, în ciuda încercărilor BNM de a restrânge condițiile monetare.

Această dinamică sugerează o presiune persistentă în sistem, cu băncile deținând volume mari de bani neutilizați în raport cu cererea de credit și activitatea economică reală.

Pentru a ține sub control inflația și a tempera excesul de lichiditate, Comitetul executiv al BNM a decis:

În ianuarie și februarie 2025, majorarea cumulativă cu 2,9 puncte procentuale a ratei de bază, până la 6,50%. În martie și mai 2025, menținerea ratei de bază și a celorlalte instrumente de politică monetară: credite overnight (8,50%), depozite overnight (4,50%), operațiuni repo (6,75%).

Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 22% pentru mijloacele în lei și valută neconvertibilă și 31% pentru valută liber convertibilă.

BNM susține că urmare a măsurile luate dobânzile au urcat ușor. Dobânzile la creditele noi în lei au crescut la 8,47%, iar la depozite noi la 4,14%. În schimb, dobânzile la creditele existente s-au redus ușor, la 8,52%, iar cele la depozitele existente au urcat la 3,44%.

BNM subliniază că nivelul ridicat al lichidității excesive reprezintă un risc în contextul unei inflații aflate în curs de temperare, dar încă vulnerabilă la șocuri externe. Deciziile de menținere a parametrilor actuali ai politicii monetare reflectă nevoia de continuare a transmisiei măsurilor restrictive și de consolidare a controlului asupra cererii agregate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lichiditate #economie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat