Căutat de Interpol, milionar îmbogățit de Putin în Rusia! Imperiul secret al lui Ilan Șor

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, a reușit să-și extindă afacerile în Rusia, Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite, conturând o rețea financiară opacă destinată ocolirii sancțiunilor internaționale impuse Kremlinului după invazia în Ucraina. Dezvăluirile apar într-o amplă investigație realizată de RISE Moldova.

RISE a identificat un server ascuns care găzduiește o infrastructură digitală complexă, conectând multiple platforme de transferuri financiare, inclusiv criptomonede, administrate de Ilan Șor și aflate în colaborare directă cu autoritățile ruse. Printre acestea: a7a5.io, favnirtrade.com (înregistrată în Dubai), dar și ilan-shor.com.

Potrivit unei analize tehnice, aceste site-uri sunt interconectate prin adrese IP și servere de e-mail partajate, indicând o rețea digitală comună, folosită pentru tranzacții internaționale și finanțări comerciale în afara sistemului bancar clasic.

După ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară” (supranumit „Furtul miliardului”), Șor s-a stabilit la Moscova, unde a obținut cetățenia rusă și a înființat cel puțin șase companii, unele în parteneriat cu bănci de stat ruse precum PromsvyazBank (PSB) – o instituție sub controlul lui Vladimir Putin.

Prin holdingul A7, Ilan Șor a coordonat afaceri ce au generat în 2024 un venit de peste 12 miliarde de ruble (152 milioane dolari) – mai mult de jumătate din prejudiciul pe care îl datorează statului moldovean.

În paralel, A7 a primit împrumuturi masive de la VEB.RF, corporația rusă de dezvoltare aflată sub sancțiuni internaționale și deconectată de la sistemul SWIFT. În 2025, una dintre firmele din grup a semnat noi contracte de credit în valoare de peste 1,3 miliarde dolari.

RISE a identificat două firme înregistrate în Kârgâzstan: Prosperita și A7-Kârgâzstan, ambele legate de Șor și implicate în intermedieri financiare și comerț angro. Tot aici este emis tokenul A7A5, o criptomonedă stabilă ancorată în rubla rusească, legalizată local și promovată ca instrument alternativ de plată în Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și Africa de Nord.

Totodată, prin firma Favnir LLC-FZ, înregistrată în Dubai, Șor controlează activități de comerț internațional sub paravanul vânzării de echipamente industriale și bunuri de larg consum. Website-ul companiei este conectat la rețeaua tehnologică a holdingului A7.

Adresele IP și serverele utilizate de site-urile holdingului A7, inclusiv cele din Rusia, Kârgâzstan și Emirate, arată existența unei infrastructuri coordonate de transferuri financiare, menită să evite regimul sancțiunilor occidentale. Platformele afișează tarife foarte mici și promit tranzacții rapide, în orice valută, din Rusia către întreaga lume – inclusiv Moldova.

RISE a încercat să obțină o reacție de la Ilan Șor, însă acesta nu a răspuns solicitărilor adresate prin canale oficiale, inclusiv la adresele asociate organizației Evrazia și holdingului A7.

Rețeaua construită de Ilan Șor ilustrează capacitatea oligarhilor fugari de a folosi noile tehnologii și jurisdicțiile favorabile pentru a se sustrage controlului internațional, în timp ce își consolidează influența economică și politică în Federația Rusă și țările aliate Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #Sor #Afaceri #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.