Facturile ar putea crește? Moldelectrica cere ajustarea tarifului de transport al energiei

Întreprinderea de stat Moldelectrica a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) aprobarea unui nou tarif pentru serviciul de transport al energiei electrice în rețeaua de înaltă tensiune. Conform calculelor prezentate, tariful propus pentru anul 2025 este de 30,72 bani/kWh, în creștere față de nivelurile anterioare față de 24,8 cât este în prezent.

Solicitarea vine în contextul în care costurile reglementate au atins suma de 1,41 miliarde lei, incluzând cheltuieli de personal, întreținere, energie pentru acoperirea consumului tehnologic și amortizarea investițiilor. Numai costul energiei electrice achiziționate pentru pierderile tehnologice se ridică la peste 448 milioane lei, adică aproape 10% din total.

Moldelectrica motivează această ajustare prin creșterea salariului mediu în sectorul real cu 10%, o rată a inflației estimată la 4,6%,
majorarea cheltuielilor cu energia electrică pentru acoperirea pierderilor tehnologice și investiții importante în modernizarea și extinderea rețelelor de transport (ex. linia de 400kV Vulcănești–Chișinău și substațiile Vulcănești și Chișinău).

Valoarea totală a investițiilor noi este estimată la 2,98 miliarde lei, cu o amortizare anuală de peste 200 milioane lei. Rata de rentabilitate aplicată activelor noi este de 9,24%, iar cheltuielile cu personalul angajat în transportul energiei electrice depășesc 370 milioane lei, pentru un număr de 1.286 de angajați.

În paralel, Moldelectrica raportează pierderi financiare din anul precedent în valoare de 53,9 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #majorare #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.