Egiptul, noua casă de vacanță a moldovenilor – în timp ce turismul local moare încet

Numărul total de vizitatori (turiști și excursioniști) care au apelat la serviciile agențiilor de turism și turoperatorilor a constituit 59,2 mii persoane, în creștere cu 8,7% în primul trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai creșetere a înregistrat-o turismul receptor, cu o creștere de 61,7%, ajungând la 12,6 mii de persoane. Circa 95% dintre vizitatorii străini au fost excursioniști de o zi, iar România rămâne principala sursă de turiști (89,2%), urmată de Italia (2,9%) și Turcia (1,9%). S-a constatat și o creștere a duratei medii a șederii turiștilor străini – de la 4,4 la 4,7 zile.

Turismul emițător, adică moldovenii care călătoresc în străinătate, a crescut cu 11,1%, atingând 34,0 mii de persoane. Cele mai populare destinații au fost Egipt (35,5%), România (25,4%), Turcia (10,3%), Bulgaria, EAU și Italia. Deși numărul călătoriilor a crescut, durata medie a sejurului a scăzut, de la 5,9 la 5,3 zile.

În contrast, turismul intern a înregistrat o scădere considerabilă, de 21,5%, totalizând tot 12,6 mii persoane, dintre care 70% au fost excursioniști. Cele mai active regiuni în organizarea turismului intern au fost municipiul Chișinău (42,4%), urmat de Sud (37,8%) și Centru (19,8%).

În ciuda scăderii turismului intern, încasările agențiilor de turism și turoperatorilor au crescut cu 16,2%, ajungând la 421,3 milioane lei. Cele mai mari venituri provin din: turismul emițător – 378,4 mil. lei (+17,4%), turismul intern – 32,9 mil. lei (+1,5%) și turismul receptor – 10,0 mil. lei (+26,8%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turism #Egipt #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.