Egiptul, noua casă de vacanță a moldovenilor – în timp ce turismul local moare încet

Numărul total de vizitatori (turiști și excursioniști) care au apelat la serviciile agențiilor de turism și turoperatorilor a constituit 59,2 mii persoane, în creștere cu 8,7% în primul trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai creșetere a înregistrat-o turismul receptor, cu o creștere de 61,7%, ajungând la 12,6 mii de persoane. Circa 95% dintre vizitatorii străini au fost excursioniști de o zi, iar România rămâne principala sursă de turiști (89,2%), urmată de Italia (2,9%) și Turcia (1,9%). S-a constatat și o creștere a duratei medii a șederii turiștilor străini – de la 4,4 la 4,7 zile.

Turismul emițător, adică moldovenii care călătoresc în străinătate, a crescut cu 11,1%, atingând 34,0 mii de persoane. Cele mai populare destinații au fost Egipt (35,5%), România (25,4%), Turcia (10,3%), Bulgaria, EAU și Italia. Deși numărul călătoriilor a crescut, durata medie a sejurului a scăzut, de la 5,9 la 5,3 zile.

În contrast, turismul intern a înregistrat o scădere considerabilă, de 21,5%, totalizând tot 12,6 mii persoane, dintre care 70% au fost excursioniști. Cele mai active regiuni în organizarea turismului intern au fost municipiul Chișinău (42,4%), urmat de Sud (37,8%) și Centru (19,8%).

În ciuda scăderii turismului intern, încasările agențiilor de turism și turoperatorilor au crescut cu 16,2%, ajungând la 421,3 milioane lei. Cele mai mari venituri provin din: turismul emițător – 378,4 mil. lei (+17,4%), turismul intern – 32,9 mil. lei (+1,5%) și turismul receptor – 10,0 mil. lei (+26,8%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turism #Egipt #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.