Egiptul, noua casă de vacanță a moldovenilor – în timp ce turismul local moare încet

14 Mai 2025, 14:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Mai 2025, 14:32 // Actual //  Ursu Victor

Numărul total de vizitatori (turiști și excursioniști) care au apelat la serviciile agențiilor de turism și turoperatorilor a constituit 59,2 mii persoane, în creștere cu 8,7% în primul trimestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai creșetere a înregistrat-o turismul receptor, cu o creștere de 61,7%, ajungând la 12,6 mii de persoane. Circa 95% dintre vizitatorii străini au fost excursioniști de o zi, iar România rămâne principala sursă de turiști (89,2%), urmată de Italia (2,9%) și Turcia (1,9%). S-a constatat și o creștere a duratei medii a șederii turiștilor străini – de la 4,4 la 4,7 zile.

Turismul emițător, adică moldovenii care călătoresc în străinătate, a crescut cu 11,1%, atingând 34,0 mii de persoane. Cele mai populare destinații au fost Egipt (35,5%), România (25,4%), Turcia (10,3%), Bulgaria, EAU și Italia. Deși numărul călătoriilor a crescut, durata medie a sejurului a scăzut, de la 5,9 la 5,3 zile.

În contrast, turismul intern a înregistrat o scădere considerabilă, de 21,5%, totalizând tot 12,6 mii persoane, dintre care 70% au fost excursioniști. Cele mai active regiuni în organizarea turismului intern au fost municipiul Chișinău (42,4%), urmat de Sud (37,8%) și Centru (19,8%).

În ciuda scăderii turismului intern, încasările agențiilor de turism și turoperatorilor au crescut cu 16,2%, ajungând la 421,3 milioane lei. Cele mai mari venituri provin din: turismul emițător – 378,4 mil. lei (+17,4%), turismul intern – 32,9 mil. lei (+1,5%) și turismul receptor – 10,0 mil. lei (+26,8%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.