America nu mai are reducere! Moody’s lovește, iar dobânzile urcă nebunește

Costurile împrumuturilor pe termen lung ale SUA au urcat la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2023, pe măsură ce pierderea ratingului de credit triplu A al ţării şi proiectul fiscal al preşedintelui Donald Trump au alimentat îngrijorările cu privire la povara tot mai mare a datoriei guvernamentale, scrie FT, citat de Ziarul Financiar.

Randamentele obligaţiunilor de trezorerie americane pe 30 de ani au crescut cu până la 0,13 puncte procentuale, atingând 5,03% luni.

Contractele futures pe acţiuni americane pentru S&P 500 şi Nasdaq au scăzut cu 1,1%, respectiv 1,5%. Dolarul american a scăzut cu 0,9% faţă de un coş de valute importante, inclusiv lira sterlină şi euro.

Creşterea randamentelor obligaţiunilor vine după ce Moody’s a retrogradat ratingul de credit suveran triplu A al SUA vineri seara, avertizând cu privire la nivelurile datoriei guvernamentale şi creşterea deficitului bugetar.

Nicolas Trindade, administrator de fonduri la Axa, a declarat că retrogradarea Moody’s este „un avertisment că SUA nu ar trebui să mai considere natural faptul că se pot finanţa la costuri mici”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #credite #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.