Harea, la Bruxelles: Camera de Comerț a Moldovei propune un nou program UE pentru IMM-uri și parteneriate comerciale

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a participat la o întrevedere la nivel înalt cu Marta Kos, Comisara Europeană pentru Extindere, alături de conducerea Eurochambres și reprezentanți ai camerelor de comerț din țările candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Întâlnirea s-a desfășurat în contextul intensificării dialogului privind extinderea UE și a vizat rolul strategic al camerelor de comerț în procesul de integrare europeană, cu accent pe sprijinirea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici și mijlocii, și pe consolidarea cooperării economice între state.

În intervenția sa, Sergiu Harea a subliniat angajamentul activ al CCI a RM în susținerea IMM-urilor din Republica Moldova, promovarea reformelor economice și armonizarea cu standardele europene. Acesta a menționat implicarea în inițiative precum rețeaua Enterprise Europe Network și programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, care facilitează integrarea antreprenorilor moldoveni în piața unică europeană.

Totodată, Harea a propus lansarea unui program dedicat schimbului de bune practici între camerele de comerț din țările candidate și cele din statele membre ale UE, în vederea accelerării procesului de convergență economică și instituțională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#harea #participare #Bruxelles

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Odată cu creșterea fluxului de turiști, generată de introducerea tichetelor de vacanță, comunitățile rurale vor beneficia de mai multe oportunități de dezvoltare. Părerea aparține invitaților emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV care au menționat că agenții economici vor avea posibilitatea să-și promoveze produsele autentice și să dezvolte servicii pentru turiști. Potrivit lor, la fel de importantă este și diversificarea traseelor pentru a cuprinde mai multe comunități.

Andrei Chistol, șeful Direcției turism a Ministerului Culturii, a declarat că mecanismul dezvoltat de autorități încurajează relațiile între diferiți agenți economici pentru o mai bună mobilitate turistică la nivel local și național.

„Astăzi, din păcate, zona de centru a țării este mai vizitată pentru că este mai accesibilă turiștilor din Chișinău. Noi vrem să degajăm centrul și să investim și în zonele de nord sau sud care au potențial turistic. De aceea ne-am propus ca tichetul să poată fi utilizat nu doar la o pensiune. Spre exemplu, cineva a decis că vrea un anumit traseu și el poate achita cu tichetul de vacanță servicii de la pensiuni din nord, centru sau sud”, a explicat Andrei Chistol.

Prezent în studioul Realitatea TV, Anatolie Botnaru, directorul uneia din cele zece agropensiuni acreditate să primească turiști în baza tichetelor de vacanță, a menționat că noutatea este mai degrabă o provocare, decât o investiție.

„Va dura ceva timp. Asta este o încercare… Cineva începe și dă un exemplu, după care alți oameni se inspiră și pornește concurența. Asta va provoca lumea, dar valoarea unui tichet de vacanță nu este mare. Este nevoie de un feedback care să facă angajatorii și Guvernul să înțeleagă că suma este mică și lumea nu se descurcă. Oamenii vor plăti într-un loc cu tichetul de vacanță, în alt loc din contul lor”, a spus Anatolie Botnaru.

Salariații din mediul privat pot primi tichete de vacanță oferite de angajatori pentru odihnă la pensiuni din zonele rurale.

Suma alocată pentru vacanță poate fi până la jumătate din salariul mediu lunar pe economie, adică 8.700 lei pentru anul 2026. Tichetul de vacanță este eliberat într-un regim fiscal avantajos fără contribuții de asigurări sociale, medicale și impozit pe venit. Beneficiarii acestor bilete le pot utiliza timp de un an în structurile turistice din mediul rural care au fost acreditate pentru astfel de servicii.