Dezastru în agricultură! Seceta a prăbușit exporturile de porumb cu 90%

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au înregistrat un declin dramatic în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, în contextul unei recolte afectate de secetă și al unei competiții acerbe pe piața regională. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, porumbul a fost cea mai afectată cultură agricolă din punct de vedere comercial în acest sezon, cu o prăbușire de 68% a volumelor exportate față de anul precedent.

În total, Moldova a exportat 138.358 tone de porumb, față de 434.104 tone în sezonul anterior, iar față de sezonul record 2021–2022 (1,4 milioane tone), scăderea este de aproape 90%. Această reducere abruptă este explicată în principal prin producția agricolă slabă din 2024, afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, care a limitat stocurile disponibile pentru export.

Prețul mediu de export al porumbului a crescut la 4,25 lei/kg, față de 3,28 lei/kg în sezonul anterior, însă rămâne sub nivelurile din anii agricoli de vârf (4,73 lei/kg în 2021–2022 și 5,04 lei/kg în 2022–2023). Valoarea totală a exporturilor a fost de 588,3 milioane lei, în scădere cu 59% față de 2023/2024 și cu 91% față de sezonul record.

Graficul exporturilor arată o contractare severă în a doua jumătate a anului 2024, urmată de o revenire timidă în 2025. În februarie au fost exportate 22.304 tone, în martie – 31.444 tone, iar în aprilie – 33.209 tone, luna aprilie fiind prima care a depășit nivelul aceleiași luni din anul anterior. Această revenire a fost determinată și de un preț mai atractiv: în aprilie 2025, porumbul moldovenesc s-a vândut la 4,43 lei/kg, încurajând reluarea livrărilor externe.

Vârful sezonului fusese însă atins în august 2024, când prețul a urcat până la 5,48 lei/kg, pe fondul panicii cauzate de secetă și al ofertei reduse. Ulterior, prețurile au scăzut treptat, odată cu revenirea pe piață a ofertei din Ucraina.

În perioada ianuarie – aprilie 2025, Turcia a devenit principala destinație de export pentru porumbul moldovenesc, cu 58.252 tone, depășind România, care a importat doar 25.445 tone. Este pentru prima dată în ultimii ani când România este devansată, semn că traderii moldoveni s-au orientat spre cererea mai activă de pe piața turcă. Grecia a rămas o destinație constantă, cu 12.220 tone.

Din perspectiva prețului mediu obținut: exporturile către Turcia: 4,39 lei/kg, către Grecia: 4,34 lei/kg, către România: 3,87 lei/kg (mai scăzut, din cauza costurilor logistice mai reduse).

În perioada analizată, RUSAGRO-PRIM SRL a fost principalul exportator, cu 26.986 tone, urmat de OROM-IMEXPO SRL (20.614 tone), DEMIR AGRO SRL (11.509 tone) și AGRO-NOVA PRIM SRL (11.102 tone). Remarcabil este absența companiei AGROFLORIS-NORD, altădată jucător major, care nu figurează deloc în topul exportatorilor în acest sezon.

Potrivit lui Iurie Rija, piața moldovenească de porumb este puternic influențată de evoluțiile regionale, în special de cererea constantă a Turciei și reducerea exporturilor rusești, care susțin cotațiile în regiunea Mării Negre. Deși exporturile Ucrainei pun presiune pe preț, recolta rapidă din primăvară în Ucraina ar putea stabiliza tendințele până în vară.

Sezonul 2024–2025 marchează una dintre cele mai slabe performanțe comerciale pentru porumbul moldovenesc din ultimele decenii, dar ultimele luni sugerează o relansare lentă, susținută de prețuri mai bune și reorientarea strategică a exporturilor. Totuși, provocările rămân: producție slabă, competiție regională și adaptare lentă la cerințele pieței internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #export #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.