Dezastru în agricultură! Seceta a prăbușit exporturile de porumb cu 90%

19 Mai 2025, 15:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Mai 2025, 15:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au înregistrat un declin dramatic în sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, în contextul unei recolte afectate de secetă și al unei competiții acerbe pe piața regională. Potrivit analizei realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale, porumbul a fost cea mai afectată cultură agricolă din punct de vedere comercial în acest sezon, cu o prăbușire de 68% a volumelor exportate față de anul precedent.

În total, Moldova a exportat 138.358 tone de porumb, față de 434.104 tone în sezonul anterior, iar față de sezonul record 2021–2022 (1,4 milioane tone), scăderea este de aproape 90%. Această reducere abruptă este explicată în principal prin producția agricolă slabă din 2024, afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, care a limitat stocurile disponibile pentru export.

Prețul mediu de export al porumbului a crescut la 4,25 lei/kg, față de 3,28 lei/kg în sezonul anterior, însă rămâne sub nivelurile din anii agricoli de vârf (4,73 lei/kg în 2021–2022 și 5,04 lei/kg în 2022–2023). Valoarea totală a exporturilor a fost de 588,3 milioane lei, în scădere cu 59% față de 2023/2024 și cu 91% față de sezonul record.

Graficul exporturilor arată o contractare severă în a doua jumătate a anului 2024, urmată de o revenire timidă în 2025. În februarie au fost exportate 22.304 tone, în martie – 31.444 tone, iar în aprilie – 33.209 tone, luna aprilie fiind prima care a depășit nivelul aceleiași luni din anul anterior. Această revenire a fost determinată și de un preț mai atractiv: în aprilie 2025, porumbul moldovenesc s-a vândut la 4,43 lei/kg, încurajând reluarea livrărilor externe.

Vârful sezonului fusese însă atins în august 2024, când prețul a urcat până la 5,48 lei/kg, pe fondul panicii cauzate de secetă și al ofertei reduse. Ulterior, prețurile au scăzut treptat, odată cu revenirea pe piață a ofertei din Ucraina.

În perioada ianuarie – aprilie 2025, Turcia a devenit principala destinație de export pentru porumbul moldovenesc, cu 58.252 tone, depășind România, care a importat doar 25.445 tone. Este pentru prima dată în ultimii ani când România este devansată, semn că traderii moldoveni s-au orientat spre cererea mai activă de pe piața turcă. Grecia a rămas o destinație constantă, cu 12.220 tone.

Din perspectiva prețului mediu obținut: exporturile către Turcia: 4,39 lei/kg, către Grecia: 4,34 lei/kg, către România: 3,87 lei/kg (mai scăzut, din cauza costurilor logistice mai reduse).

În perioada analizată, RUSAGRO-PRIM SRL a fost principalul exportator, cu 26.986 tone, urmat de OROM-IMEXPO SRL (20.614 tone), DEMIR AGRO SRL (11.509 tone) și AGRO-NOVA PRIM SRL (11.102 tone). Remarcabil este absența companiei AGROFLORIS-NORD, altădată jucător major, care nu figurează deloc în topul exportatorilor în acest sezon.

Potrivit lui Iurie Rija, piața moldovenească de porumb este puternic influențată de evoluțiile regionale, în special de cererea constantă a Turciei și reducerea exporturilor rusești, care susțin cotațiile în regiunea Mării Negre. Deși exporturile Ucrainei pun presiune pe preț, recolta rapidă din primăvară în Ucraina ar putea stabiliza tendințele până în vară.

Sezonul 2024–2025 marchează una dintre cele mai slabe performanțe comerciale pentru porumbul moldovenesc din ultimele decenii, dar ultimele luni sugerează o relansare lentă, susținută de prețuri mai bune și reorientarea strategică a exporturilor. Totuși, provocările rămân: producție slabă, competiție regională și adaptare lentă la cerințele pieței internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.