Curentul de la separatiști ne-ar costa o avere – Junghietu respinge revenirea la MGRES

Republica Moldova nu ia în considerare, în prezent, reluarea achizițiilor de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi” de la Rlive.

Întrebat despre eventualitatea revenirii la importul de curent din regiunea transnistreană în perioada verii, în cazul unui deficit de electricitate în România, ministrul a precizat că această opțiune este una extrem de scumpă chisr și cu livrarea de către Chișinău a gazului în schimbul energiei electrice.

„Acest scenariu este foarte costisitor. Dacă analizăm prețul de piață al gazului, acesta este în jur de 35-36 euro/MWh. Adăugând tariful de transport, ajungem la un cost de 43-45 euro/MWh. La MGRES, pentru a produce un megawatt de energie electrică, sunt necesari aproximativ 3 megawați de gaz. Matematica e simplă – rezultă un preț final mult mai mare decât ofertele de pe piață”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, situația se complică și mai mult dacă se ia în calcul faptul că regimul de la Tiraspol nu plătește pentru gazul livrat de Chișinău.

„Știm foarte bine că tariful pe care îl percep acolo nu acoperă costul real al gazului. Acest gaz a fost acceptat de Chișinău ca un compromis politic – așa-zisul „gaz umanitar”. Dacă acest tip de gaz continuă să fie livrat și să alimenteze MGRES, atunci este o problemă politică, nu una economică”, a subliniat Junghietu.

În concluzie, ministrul a fost ferm: „Nu luăm în calcul, în acest moment, scenariul de a cumpăra energie electrică de pe malul stâng al Nistrului.”

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov atrage atenția că, în lipsa unor capacități locale de echilibrare, Moldova va fi pusă în fața faptului împlinit: „Inevitabil se va reveni la Centrala de la Cuciurgan pentru energia de echilibrare. La un moment dat va fi un deficit de energie și ni se va spune că unica soluție pentru echilibrare e curentul de la Cuciurgan”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.