Moldova pierde 80 de milioane din rezervele valutare în mai – datoria externă trage greu

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au înregistrat o scădere de 80,94 milioane euro în luna mai, ajungând la 4.84 miliarde de euro la data de 30 mai 2025, față de 4.92 miliarde de euro la finele lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Diminuarea rezervelor valutare a fost generată în principal de plățile aferente serviciului datoriei publice externe, în sumă de 136,78 milioane euro. Alte cauze au fost: reevaluarea negativă a valorilor mobiliare din portofoliul BNM: -7,56 milioane euro, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor: -2,89 milioane euro și ieșirile nete din rezervele obligatorii în valută ale băncilor: -0,73 milioane euro.

În același timp, o serie de încasări și ajustări valutare au avut un efect pozitiv asupra nivelului rezervelor: 28,41 milioane euro au fost încasate de Ministerul Finanțelor, dintre care, 24,88 milioane euro – împrumut din partea Guvernului Canadei, 0,05 milioane euro – grant oferit de Guvernul Slovaciei, 3,48 milioane euro – finanțări pentru proiecte investiționale, aprecierea cursurilor valutare față de euro: +18,73 milioane euro, venituri din gestionarea rezervelor: +13,51 milioane euro, operațiuni de tip swap valutar: +4,95 milioane euro și intrări în conturile pentru asistență externă: +0,82 milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #scadere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.