Imperiul lactatelor lui Jardan se ridică din nou! Prodlacta scapă de colaps

După un 2023 dificil, în care s-a aflat la un pas de insolvență și a ieșit din top 10 producători de lactate din România, compania Prodlacta, controlată de milionarul moldovean Vladimir Jardan, dă semne de revenire în 2024, cu o creștere de 19% a cifrei de afaceri.

Potrivit datelor financiare analizate de ZF pe baza raportărilor oficiale către Ministerul de Finanțe, compania brașoveană a înregistrat o cifră de afaceri de 159,6 milioane lei în 2024, față de 133,2 milioane în 2023. Deși trendul este pozitiv, profitul net a scăzut la 2,7 milioane lei românești, de la 4,6 milioane anul trecut, semn că redresarea financiară este în plină desfășurare. Marja de profit rămâne modestă, la doar 1,7%.

Conform declarațiilor oficiale făcute la Bursa de Valori București, unde compania este listată, o mare parte din profit a fost reinvestită, inclusiv în proiecte strategice pentru eficiență energetică și colectare de materie primă.

În 2024, Prodlacta a derulat investiții de 4,68 milioane lei românești, iar la finalul anului rămăseseră în desfășurare proiecte de 2,74 milioane lei românești. Printre acestea se numără amenajarea unor centre de colectare a laptelui și instalarea de panouri fotovoltaice, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Vladimir Jardan, originar din Republica Moldova, conduce un adevărat imperiu agroalimentar în regiune, controlând companii din domeniul lactatelor în Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania.

În timp ce Prodlacta se redresează, piața lactatelor din România rămâne dominată de jucători mari precum Albalact, Danone și Fabrica de Lapte Brașov (Olympys), care au cumulat în 2022 afaceri de 2,7 miliarde lei, potrivit datelor Termene.ro, citate de Economedia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Prodlacta #milionar #Jardan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primăria municipiului Chișinău a publicat proiectul bugetului municipal pentru anul 2026, care prevede venituri totale de 9,59 miliarde de lei și cheltuieli de 10,73 miliarde de lei, rezultând un deficit bugetar de 1,14 miliarde de lei. Aproape jumătate din venituri provin din transferuri de la bugetul de stat, în special pentru educație, asistență socială și infrastructură rutieră.

Potrivit documentului, transferurile de la bugetul de stat sunt estimate la 4,95 miliarde de lei, dintre care peste 4,37 miliarde de lei sunt destinate sistemului de învățământ. Veniturile proprii ale municipiului sunt prognozate la circa 4,1 miliarde de lei, cele mai mari sume fiind generate din impozitul pe venit al persoanelor fizice, taxele pentru unitățile comerciale, impozitul pe bunurile imobiliare și taxa de cazare.

La capitolul cheltuieli, educația rămâne prioritară, cu alocări de peste 5,08 miliarde de lei, adică aproape jumătate din bugetul total. Urmează transportul public și infrastructura drumurilor, cu peste 2,55 miliarde de lei, inclusiv finanțări pentru Regia Transport Electric și Parcul Urban de Autobuze. Pentru gospodăria locativ-comunală și amenajarea teritoriului sunt prevăzute aproximativ 2,12 miliarde de lei.

Bugetul mai prevede 214,4 milioane de lei pentru iluminatul stradal, 89,2 milioane de lei pentru proiectul „Deșeuri solide”, precum și 60,2 milioane de lei pentru ocrotirea sănătății, destinate în special modernizării instituțiilor medico-sanitare municipale. Fondul de rezervă al municipiului este stabilit la 10 milioane de lei.

Pentru acoperirea deficitului bugetar, autoritățile municipale mizează pe împrumuturi interne și externe, dar și pe utilizarea soldului de mijloace bănești existent la începutul anului 2026. Proiectul bugetului urmează să fie examinat și dezbătut în Consiliul Municipal Chișinău.