N-o să mai avem ce mânca – Lukașenko anunță colapsul alimentar al Belarusului

18 Iun. 2025, 13:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Iun. 2025, 13:07 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a lansat un avertisment dur privind un posibil criză alimentară majoră, în contextul degradării accelerate a sectorului zootehnic. În cadrul unei ședințe de urgență dedicate agriculturii, liderul de la Minsk s-a declarat profund nemulțumit de situația din ferme și a cerut măsuri imediate pentru a evita un colaps al aprovizionării cu produse alimentare.

„Dacă va continua moartea vitelor așa cum se întâmplă acum, vom ajunge în situația în care n-o să mai avem ce mânca!”, a declarat Lukașenko, într-o intervenție publicată de canalul de Telegram „Pul Pervogo”.

Președintele belarus a denunțat haosul din agricultură și a asociat dezastrul cu lipsa de disciplină în muncă, lăudând totodată sistemul sovietic pentru eficiența sa coercitivă: „Trebuie disciplină. În URSS am forțat oamenii să muncească și s-a văzut rezultatul. Dacă slăbești puțin controlul – totul se prăbușește”.

Criza zootehnică se adaugă lipsei de cartofi și legume din Belarus, o penurie care afectează și Federația Rusă. Deja în mai, Lukașenko semnala un nivel record al mortalității în rândul animalelor. Potrivit Ministerului Agriculturii din Belarus, în 2024 au murit aproape 148.000 de capete de animale, iar în primele patru luni din 2025 – deja 52.000, la fel ca în aceeași perioadă a anului trecut.

Printre soluțiile propuse, Lukașenko a cerut exproprierea animalelor de la gospodăriile „ineficiente” și transferul acestora către ferme capabile să le asigure condiții și supraveghere veterinară adecvată.

Anterior, liderul belarus i-a îndemnat pe cetățeni să reducă consumul de cartofi la maximum două mese pe săptămână, motivând că „face bine la sănătate” și „evită obezitatea”. El a acuzat fermierii locali că ar fi vândut stocurile în Rusia, unde prețurile sunt mai mari, iar într-o altă declarație, Lukașenko a sugerat că criza ar fi fost provocată intenționat de anumite persoane, pe care a refuzat să le numească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!