„Femeia de fier” a Ucrainei – Zelenski mizează pe Svîrîdenko ca să-l îmblânzească pe Trump

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat oficial numirea Iuliei Svîrîdenko în funcția de prim-ministră a Ucrainei, într-o mișcare considerată strategică în relațiile tensionate cu Washingtonul și cu fostul, dar tot mai influentul, Donald Trump. La doar 39 de ani, Svîrîdenko devine una dintre cele mai tinere figuri-cheie din guvernul ucrainean, preluând frâiele executivului într-un moment de maximă fragilitate economică și geopolitică.

Fostă ministră a Economiei și negociatoare principală într-un acord critic cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, Svîrîdenko este văzută ca o profesionistă de temut, capabilă să calmeze criza diplomatică ce mocnea după o dispută publică între Zelenski și Trump. „A fost singura care a salvat acordul”, afirmă fostul ministru al Economiei, Tîmofii Mîlovanov.

Nominalizarea vine pe fundalul reorganizării guvernului ucrainean, într-o încercare clară de a deschide noi canale de dialog cu administrația Trump, în contextul în care fostul președinte american pare să revină în prim-planul politicii internaționale. În aceeași logică, premierul în exercițiu, Denîs Șmîhal, va fi mutat la Ministerul Apărării, în timp ce Rustem Umerov ar putea deveni ambasador la Washington – o mutare cheie în strategia Kievului de a menține sprijinul militar american.

Într-o postare publică, Svîrîdenko a anunțat prioritățile mandatului său: relansarea economiei, extinderea programelor sociale și creșterea capacității interne de producție militară. „Este o numire cu adresă directă la Washington”, a comentat analistul politic Mîkola Davîdiuk, subliniind că Zelenski transmite astfel un mesaj clar: acordul cu SUA pentru resursele critice contează mai mult ca oricând.

Numirea trebuie aprobată de parlament, însă aprobarea este considerată o formalitate, dat fiind controlul coaliției prezidențiale. Dacă va fi confirmată, Iulia Svîrîdenko va intra în istorie nu doar ca una dintre cele mai tinere șefe de guvern, ci și ca femeia prin care Kievul speră să rescrie relațiile fragile cu administrația americană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.