„Femeia de fier” a Ucrainei – Zelenski mizează pe Svîrîdenko ca să-l îmblânzească pe Trump

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat oficial numirea Iuliei Svîrîdenko în funcția de prim-ministră a Ucrainei, într-o mișcare considerată strategică în relațiile tensionate cu Washingtonul și cu fostul, dar tot mai influentul, Donald Trump. La doar 39 de ani, Svîrîdenko devine una dintre cele mai tinere figuri-cheie din guvernul ucrainean, preluând frâiele executivului într-un moment de maximă fragilitate economică și geopolitică.

Fostă ministră a Economiei și negociatoare principală într-un acord critic cu SUA privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei, Svîrîdenko este văzută ca o profesionistă de temut, capabilă să calmeze criza diplomatică ce mocnea după o dispută publică între Zelenski și Trump. „A fost singura care a salvat acordul”, afirmă fostul ministru al Economiei, Tîmofii Mîlovanov.

Nominalizarea vine pe fundalul reorganizării guvernului ucrainean, într-o încercare clară de a deschide noi canale de dialog cu administrația Trump, în contextul în care fostul președinte american pare să revină în prim-planul politicii internaționale. În aceeași logică, premierul în exercițiu, Denîs Șmîhal, va fi mutat la Ministerul Apărării, în timp ce Rustem Umerov ar putea deveni ambasador la Washington – o mutare cheie în strategia Kievului de a menține sprijinul militar american.

Într-o postare publică, Svîrîdenko a anunțat prioritățile mandatului său: relansarea economiei, extinderea programelor sociale și creșterea capacității interne de producție militară. „Este o numire cu adresă directă la Washington”, a comentat analistul politic Mîkola Davîdiuk, subliniind că Zelenski transmite astfel un mesaj clar: acordul cu SUA pentru resursele critice contează mai mult ca oricând.

Numirea trebuie aprobată de parlament, însă aprobarea este considerată o formalitate, dat fiind controlul coaliției prezidențiale. Dacă va fi confirmată, Iulia Svîrîdenko va intra în istorie nu doar ca una dintre cele mai tinere șefe de guvern, ci și ca femeia prin care Kievul speră să rescrie relațiile fragile cu administrația americană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.