Importuri XXL! Cine face bani grei din sacii giganți aduși în Moldova

15 Iul. 2025, 15:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 15:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Moldova a importat peste 217.000 de big-bag-uri – saci industriali de mare capacitate – în perioada ianuarie 2024 – mai 2025, în valoare totală de 22,4 milioane lei, arată analiza economistului Iurie Rija. Acești saci sunt esențiali pentru transportul cerealelor, îngrășămintelor și materialelor de construcții, având o pondere în creștere în logistica agricolă și industrială.

Cei mai mulți saci au fost importați din Ucraina (41%), urmată de Turcia (30%) și România (22%), care domină atât cantitativ, cât și valoric. De altfel, sacii ucraineni sunt cei mai ieftini (96 lei bucata), în timp ce România și Turcia vând produse mai scumpe – peste 110 lei per unitate.

Sezonul agricol dictează piața: cele mai mari vârfuri de import au fost în primăvara și toamna anului 2024. În schimb, primele luni ale lui 2025 au adus o scădere semnificativă a volumului – posibil semn al unui nou ciclu de achiziții sau al presiunilor externe asupra costurilor.

La nivel intern, IR-PLAST SRL este lider absolut, cu peste 80.000 de big-bag-uri importate (37% din total), urmată de AGROSTOC CI SRL și EXPORTFRUCT SRL. Companiile din agricultură, industrie alimentară și logistică sunt principalii beneficiari, în funcție de preț, volum și calitate.

Prețurile medii variază între 53 și 159 lei pe bucată – o diferență uriașă, care trădează o segmentare clară a pieței: de la saci ieftini pentru uz general, la big-bag-uri de calitate superioară pentru produse speciale sau export.

Concluzie: piața big-bag-urilor din Moldova este una concentrată și sezonieră, dominată de câteva țări și companii-cheie, dar care oferă un tablou clar al tendințelor din agricultură, logistică și industrie. Ucraina rămâne sursa principală pentru volum și preț, însă Turcia și România câștigă teren pe zona calității și fiabilității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.