Importuri XXL! Cine face bani grei din sacii giganți aduși în Moldova

15 Iul. 2025, 15:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 15:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Moldova a importat peste 217.000 de big-bag-uri – saci industriali de mare capacitate – în perioada ianuarie 2024 – mai 2025, în valoare totală de 22,4 milioane lei, arată analiza economistului Iurie Rija. Acești saci sunt esențiali pentru transportul cerealelor, îngrășămintelor și materialelor de construcții, având o pondere în creștere în logistica agricolă și industrială.

Cei mai mulți saci au fost importați din Ucraina (41%), urmată de Turcia (30%) și România (22%), care domină atât cantitativ, cât și valoric. De altfel, sacii ucraineni sunt cei mai ieftini (96 lei bucata), în timp ce România și Turcia vând produse mai scumpe – peste 110 lei per unitate.

Sezonul agricol dictează piața: cele mai mari vârfuri de import au fost în primăvara și toamna anului 2024. În schimb, primele luni ale lui 2025 au adus o scădere semnificativă a volumului – posibil semn al unui nou ciclu de achiziții sau al presiunilor externe asupra costurilor.

La nivel intern, IR-PLAST SRL este lider absolut, cu peste 80.000 de big-bag-uri importate (37% din total), urmată de AGROSTOC CI SRL și EXPORTFRUCT SRL. Companiile din agricultură, industrie alimentară și logistică sunt principalii beneficiari, în funcție de preț, volum și calitate.

Prețurile medii variază între 53 și 159 lei pe bucată – o diferență uriașă, care trădează o segmentare clară a pieței: de la saci ieftini pentru uz general, la big-bag-uri de calitate superioară pentru produse speciale sau export.

Concluzie: piața big-bag-urilor din Moldova este una concentrată și sezonieră, dominată de câteva țări și companii-cheie, dar care oferă un tablou clar al tendințelor din agricultură, logistică și industrie. Ucraina rămâne sursa principală pentru volum și preț, însă Turcia și România câștigă teren pe zona calității și fiabilității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.