Dorul, vinul și vorba mamei sunt „Moldova care ne unește”. Grupul Media Realitatea lansează campania care schimbă țara

16 Iul. 2025, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iul. 2025, 10:35 // Actual //  bani.md

Viitorul țării este fiecare dintre noi. Orice pas mic înseamnă o schimbare mare, iar alegerile pe care le facem azi vor influența viața urmașilor urmașilor noștri. În aspirația că fiecare cetățean va ajunge cât mai sus și ne va duce faima în lume, Grupul Media Realitatea lansează campania „Moldova care ne unește”.

Din iulie până în octombrie, urmăriți pe platformele Grupului Media Realitatea povești ale oamenilor care au reușit să scrie istorie și să ne facă mândri, opinii ale cetățenilor pe care îi întâlnim în stradă, informații despre actualitatea socio-politică și materiale despre simbolurile pe care moldovenii le poartă cu ei, în suflet sau în bagaje, de la Lisabona până la New York.

„Prin intermediul campaniei „Moldova care ne unește” vrem să promovăm ideea că țara noastră trebuie să își urmeze calea spre libertate, iar oamenii – să devină prosperi și să își îndrăgească și mai mult plaiul. Știm că unele realități dor, dar înțelegem că e în viitorul și în puterile noastre. Vom munci pentru ca viitorul nostru să devină mai bun și îi îndemnăm pe toți cetățenii Republicii Moldova să facă la fel, în orice colț al lumii s-ar afla. Indiferent de domeniul lor de activitate, de vârstă, sex, religie, etnie sau limba vorbită”, transmite echipa Grupului Media Realitatea.

Pornim din poarta casei în lumea mare și ducem tricolorul peste tot. Sportivii noștri îl poartă pe spate la competiții internaționale și plâng când aud cum răsună peste ring „Limba Noastră”.

Tinerii noștri ajung până la capătul lumii și devin cei mai buni acolo. Când pleacă, își pun în valize ia, mărțișorul, însoțite de aromele Moldovei – câteva plăcintele de-ale mamei și o sticlă de vin. Ca să își potolească dorul de casă.

Hora moldovenească se joacă la nunți din Franța, Italia, Spania, Portugalia, SUA sau Rusia. Reveniți acasă, moldovenii își dau întâlnire la monumentul lui Ștefan cel Mare, comemorează strămoșii de Paștele Blajinilor și se îmbrățișează la Aeroport.

Piața Marii Adunări Naționale adună ani la rândul sute de mii de cetățeni la evenimente care schimbă istoria. Tot ce îi unește pe acești oameni de la 1989 încoace este dorința de a trăi mai bine, mai fericit și liberi sub cerul senin.

Moldovenii rămân uniți. Chiar dacă sărbătoresc de două ori Crăciunul, spun aceleași rugăciuni oriunde s-ar afla în lume. Moldova este mândria noastră. Este casa sufletelor noastre. Este locul unde dorul are rădăcini, iar aerul poartă amintiri. Oricât de departe am fi, Moldova ne iubește ca o mamă.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.