O bancă înghite 40% din tot profitul bancar: 801 milioane lei în doar o lună

În luna iunie 2025, sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat un profit net cumulat de 2,05 miliarde de lei, față de 1,75 miliarde de lei îniunie 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Topul celor mai profitabile instituții financiare este condus, ca de obicei, de BC „Moldova Agroindbank” S.A., cu un profit de 801,4 milioane lei, urmată de BC „Moldindconbank” S.A. cu 679,1 milioane lei și OTP Bank S.A., care a raportat 229,7 milioane lei. Aceste trei bănci au generat împreună peste 85% din profitul total al sectorului bancar.

În partea inferioară a clasamentului se regăsesc BC „Comertbank” S.A. (1,59 milioane lei) și BC „EuroCreditBank” S.A. (3,86 milioane lei), cu rezultate modeste, dar totuși în zona de profit.

Veniturile nete din exploatare pentru întreg sistemul au atins 5,27 miliarde lei, în creștere față de lunile anterioare. Din acestea, 5,19 miliarde lei provin din dobânzi – indicator care a crescut în contextul menținerii dobânzilor de piață la un nivel relativ înalt.

Comisioanele au adus venituri nete de peste 685 milioane lei la nivel de sector, cu cele mai mari contribuții venind din partea MAIB (223,6 mil. lei), Moldindconbank (203,3 mil. lei) și Victoriabank (101,5 mil. lei).

Totodată, sistemul bancar a suportat cheltuieli administrative de 2,3 miliarde lei, în special pentru salarii (peste 1,8 miliarde lei). De asemenea, s-au înregistrat cheltuieli cu provizioanele și pierderile din deprecierea activelor financiare de 157 milioane lei, o creștere notabilă față de anii anteriori, semn al unei prudențe sporite în gestionarea riscurilor de credit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.