Cine va decola în funcția de administrator al Aeroportului Chișinău? APP a lansat concursul

Agenția Proprietății Publice a lansat concursul public pentru ocuparea funcției de administrator al Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”.

Potrivit anunțului oficial, candidatul selectat va semna un contract individual de muncă sau de management pentru o durată de până la cinci ani. Acesta va avea responsabilitatea conducerii activității curente a întreprinderii, reprezentării intereselor aeroportului în relațiile cu terții, asigurării integrității și eficienței patrimoniului gestionat, precum și implementării planului de afaceri aprobat de Consiliul de administrație. Printre atribuțiile-cheie se numără elaborarea devizelor financiare, încheierea contractelor, angajarea personalului și desfășurarea achizițiilor publice în mod transparent.

Dosarele de participare trebuie să conțină o scrisoare de motivare, viziunea privind eficientizarea activității economico-financiare, CV-ul, copii ale actelor de identitate și de studii, cazier judiciar, referințe profesionale și alte documente relevante. Candidații pot depune dosarele fie fizic, la sediul aeroportului din str. Dacia 80/3, biroul 306, fie în format electronic, până cel târziu pe 5 august 2025, ora 16:00.

În prezent funcția de administrator interimar este deținută de Sergiu Spoială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #APP #concurs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confiscarea activelor rusești înghețate în Europa, cea mai mare parte a acestora aflate în Belgia, „ar putea declanșa un șoc sistemic teribil pe piețele financiare europene și ar submina încrederea în euro”, a declarat ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, într-un interviu pentru AFP, citat de Le Monde.

Mai multe state membre ale Uniunii Europene, în special țările baltice, susțin ideea confiscării activelor Băncii Centrale a Rusiei. În prezent, în conturile companiei belgiene de compensare financiară Euroclear sunt blocate aproximativ 210 miliarde de euro, sumă care ar putea fi utilizată pentru sprijinirea Ucrainei fără a pune presiune suplimentară pe contribuabilii europeni.

Însă alte state, precum Germania și Franța, dar și Banca Centrală Europeană, se opun acestei măsuri, invocând riscurile unui masiv exod de capital și pericolul destabilizării monedei euro.

„Țările care își păstrează fondurile în Europa ar putea gândi: dacă aceste active pot fi confiscate atât de ușor, mai bine le transferăm în altă parte”, a avertizat Prévot.

În schimb, toate cele 27 de state membre ale UE au căzut de acord să utilizeze dobânzile generate de activele înghețate – câteva miliarde de euro anual – pentru finanțarea sprijinului acordat Ucrainei.