În Coreea de Nord, un kg de banane a ajuns la 45 $, iar orezul, dublu față de China. Declarațiile lui Kim Jong-un

Liderul nord-coreean Kim Jong-un a recunoscut oficial că țara sa se confruntă cu o lipsă acută de hrană. Adresându-se înalților lideri din țara sa, Kim a spus că „situația alimentară a oamenilor devine tensionată”.

El a spus că sectorul agricol nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele propuse pentru producția de cereale din cauza taifunurilor de anul trecut și inundațiilor provocate de acestea. Există informații că prețurile la alimente au explodat pur și simplu, iar un kilogram de banane costă 45 de dolari americani, scrie Digi24.

Săptămâna trecută, prețul orezului în Coreea de Nord – alimentul de bază în această țară – era dublu față de China, țară vecină și cu un nivel de trai incomparabil.

Coreea de Nord și-a închis granițele pentru a limita răspândirea Covid-19. Drept urmare, comerțul cu China a scăzut, iar Coreea de Nord se bazează foarte mult pe această țară pentru hrană, îngrășăminte și combustibil, printre altele.

Coreea de Nord se confruntă, de asemenea, și cu sancțiuni internaționale impuse din cauza programelor sale nucleare. Se pare că toți acești factori au contribuit la o creștere uluitoare a prețurilor la foarte multe produse de folosință curență, între care și cele pentru igienă. Potrivit surselor, o sticlă de șampon a ajuns să coste 200 de dolari.

Liderul statului autoritar a vorbit despre situația alimentară la comitetul central al Partidului Muncitorilor aflat la guvernare, care a început săptămâna aceasta în capitala Phenian.

În timpul ședinței, Kim a spus că producția industrială națională a crescut cu un sfert față de aceeași perioadă a anului trecut.

Era de așteptat ca în comitet să fie discutate și relațiile cu SUA și Coreea de Sud, dar încă nu au apărut informații în acest sens.

În luna aprilie, Kim a recunoscut cu greutate că țara se va confrunta cu crize iminente, solicitând oficialilor să „instutuie un alt <marș al suferinței>, pentru a elibera chiar și puțin poporul nostru de dificultăți”.

„Marșul suferinței” este un termen folosit de oficialii din Coreea de Nord pentru a se referi la criza din timpul foametei din anii 1990, când căderea Uniunii Sovietice a lăsat Coreea de Nord fără un ajutor crucial.

Numărul total al nord-coreenilor care au murit de foame atunci nu este cunoscut exact, dar estimările arată că s-ar situa în jurul cifrei de 3 milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.