Nu-ți vinde votul! Cum se pedepsește corupția electorală în Moldova

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. În acest context, poliția atenționează cetățenii și participanții asupra riscurilor de corupție electorală.

Oamenii legii precizează că faptele de corupție electorală includ oferirea de bani sau bunuri în schimbul votului, transportarea alegătorilor contra anumitor foloase, promisiunile de prestare a anumitor servicii în ziua alegerilor sau în schimbul votului, solicitarea fotografierii buletinului de vot și exercitarea presiunilor asupra alegătorilor pentru a exprima anumită opțiune.

Conform noilor reglementări, pentru cumpărarea votului, pedeapsa cu închisoarea a crescut de la 2 – 6 ani. Anterior fiind aplicată o pedeapsă de la 1 – 5 ani. Amenda a rămas neschimbată: de la 37.500 până la 57.000 de lei.

Au fost introduse și pedepse noi, la inițiativa deputaților. Cea mai mare este de la 7 la 15 ani de închisoare, cu amendă de la 92.500 până la 117.500 de lei, pentru coruperea electorală săvârșită de către persoane fizice în interesul unui grup criminal organizat, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 800.000 la 1.000.000 de lei.

Potrivit datelor oficiale, la alegerile prezidențiale și refendumul din 2024, au fost documentate 140.000 de persoane privind corupția electorală, iar 6.903 persoane au fost citate pentru audieri. Dintre acestea, 3.762 colaborează cu agentul constatator.

În total, 1.938 de procese-verbale au fost contestate, însă toate sancțiunile au fost menținute de instanțe. După aplicarea lor, statul a încasat peste 14 milioane de lei sub formă de amenzi.

#corupție electorală #alegeri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.