Nu-ți vinde votul! Cum se pedepsește corupția electorală în Moldova

23 Iul. 2025, 15:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Iul. 2025, 15:39 // Actual //  bani.md

Pe 28 septembrie, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. În acest context, poliția atenționează cetățenii și participanții asupra riscurilor de corupție electorală.

Oamenii legii precizează că faptele de corupție electorală includ oferirea de bani sau bunuri în schimbul votului, transportarea alegătorilor contra anumitor foloase, promisiunile de prestare a anumitor servicii în ziua alegerilor sau în schimbul votului, solicitarea fotografierii buletinului de vot și exercitarea presiunilor asupra alegătorilor pentru a exprima anumită opțiune.

 

Conform noilor reglementări, pentru cumpărarea votului, pedeapsa cu închisoarea a crescut de la 2 – 6 ani. Anterior fiind aplicată o pedeapsă de la 1 – 5 ani. Amenda a rămas neschimbată: de la 37.500 până la 57.000 de lei.

Au fost introduse și pedepse noi, la inițiativa deputaților. Cea mai mare este de la 7 la 15 ani de închisoare, cu amendă de la 92.500 până la 117.500 de lei, pentru coruperea electorală săvârșită de către persoane fizice în interesul unui grup criminal organizat, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 800.000 la 1.000.000 de lei.

Potrivit datelor oficiale, la alegerile prezidențiale și refendumul din 2024, au fost documentate 140.000 de persoane privind corupția electorală, iar 6.903 persoane au fost citate pentru audieri. Dintre acestea, 3.762 colaborează cu agentul constatator.

În total, 1.938 de procese-verbale au fost contestate, însă toate sancțiunile au fost menținute de instanțe. După aplicarea lor, statul a încasat peste 14 milioane de lei sub formă de amenzi.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.