Industria alimentară s-a subțiat! Producția s-a redus, iar exporturile s-au fragmentat

În anul 2024, valoarea producției industriale fabricate în Republica Moldova a însumat 86,0 miliarde lei, iar cea livrată – 82,6 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS). Din totalul producției livrate, 67,1% a fost distribuită pe piața internă, iar 32,9% – la export.

Cea mai mare parte a producției industriale a fost realizată de industria prelucrătoare, cu o valoare de 71,7 miliarde lei (83,4% din total). Aceasta a fost urmată de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă – 12,4%, salubritate și gestionarea deșeurilor – 2,5%, și industria extractivă – 1,7%.

Un semnal de alarmă îl constituie scăderea vizibilă în industria alimentară, care a produs în 2024 bunuri în valoare de 24,6 miliarde lei, comparativ cu 28,2 miliarde lei în 2023, adică o reducere de 3,6 miliarde lei. Totuși, industria alimentară continuă să dețină o pondere importantă, de 28,6% din totalul producției prelucrătoare.

Printre cele mai importante ramuri ale industriei se mai numără:

Fabricarea băuturilor – 7,6 miliarde lei (8,9%);
Producția altor produse din minerale nemetalifere – 7,7 miliarde lei (8,9%);
Fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor – 7,2 miliarde lei (8,4%);
Industria construcțiilor metalice – 3,1 miliarde lei (3,6%);
Fabricarea de mobilă – 3,0 miliarde lei (3,5%).
Exporturi puternice în industrii cu valoare adăugată

Exporturile au reprezentat o pondere semnificativă în mai multe ramuri industriale. De exemplu:

Fabricarea autovehiculelor: 98,4% din producție a fost exportată;
Fabricarea echipamentelor electrice: 84,9% la export;
Produse textile: 86,7%;
Articole de îmbrăcăminte: 68,6%.

Cea mai mare parte a producției industriale a fost concentrată în:

Chișinău – 53,2% din total (45,7 miliarde lei fabricate);
Regiunea de Nord – 19,1%;
Regiunea Centru – 19%;
Regiunea de Sud – 5,4%;
UTA Găgăuzia – 3,3%.

În termeni de export, cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în UTA Găgăuzia (53,7%), Nord (44,9%) și Centru (42,8%), în timp ce Chișinăul, deși lider în volum, a exportat doar 22,6% din producția sa.

În 2024, întreprinderile cu capital privat autohton au generat 53,9% din producția industrială, urmate de cele cu proprietate străină – 20,1% și întreprinderile mixte – 13,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #industrie #Chisinau #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.