România, în top 7 UE la producția de bere, însă doar trei sticle din 100 ajung la export

România a ocupat locul 7 în Uniunea Europeană la producția de bere în anul 2024, cu un volum total de 1,53 miliarde de litri, potrivit datelor publicate de Eurostat. Deși se află într-o poziție fruntașă la nivel european, contribuind semnificativ la industria berii din regiune, doar o mică parte din această producție ajunge peste granițe. Exporturile au reprezentat mai puțin de 3,2% din total, semn că piața internă rămâne dominantă.

Conform datelor, România a exportat aproximativ 48,8 milioane de litri de bere, dintre care circa 22,9 milioane de litri au fost îmbuteliați în sticle, alți 22,9 milioane în recipiente sub 10 litri și aproape 2,9 milioane în recipiente mai mari de 10 litri. Restul producției a fost destinat consumului intern. Această realitate reflectă o industrie axată preponderent pe satisfacerea cererii locale, într-o piață caracterizată de dinamism și de schimbări constante în preferințele consumatorilor, scrie termene.ro.

Deși consumul per capita în România este în ușoară scădere față de deceniile anterioare, situându-se în jurul valorii de 80–90 litri/an/locuitor, cererea internă rămâne ridicată. Se observă o diversificare a gusturilor, tot mai mulți români optând pentru beri artizanale, nefiltrate, fără alcool sau cu arome. Aceste tendințe influențează direcțiile de producție și strategiile marilor jucători de pe piață.

România se află înaintea unor țări cu tradiție în consumul de bere, precum Austria, Danemarca, Ungaria, Grecia sau Suedia. Producția sa depășește chiar și cea a Țărilor de Jos, deși acestea din urmă sunt lideri europeni la export. La nivelul Uniunii Europene, în 2024 s-au produs în total 34,7 miliarde de litri de bere, dintre care 32,7 miliarde cu un conținut de alcool de peste 0,5% și 2 miliarde de litri de bere fără alcool sau cu un conținut redus. Producția de bere fără alcool a crescut semnificativ față de 2023, cu peste 11%, semn al unei tendințe europene clare de diversificare a consumului.

Germania a rămas liderul incontestabil al producției europene, cu 7,24 miliarde de litri, urmată de Spania, Belgia, Franța, Cehia și Italia. România, cu cei 1,53 miliarde de litri produși în 2024, se menține în prima treime a clasamentului și confirmă un rol important în peisajul berii europene, chiar dacă cu o prezență redusă pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bere #productie #export #top #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani