SUA au scos la vânzare iahtul de aur al oligarhului lui Putin, cu 325 milioane e dolari

Guvernul Statelor Unite va scoate la licitație pe 10 septembrie superiahtul „Amadea”, confiscat în urma sancțiunilor impuse după începutul războiului din Ucraina și atribuit miliardarului rus Suleiman Kerimov, aflat pe lista neagră a Trezoreriei SUA încă din 2018. Informația a fost confirmată de NBC News, care notează că ambarcațiunea luxoasă are o valoare estimată de 325 milioane de dolari.

Pentru a participa la licitație, potențialii cumpărători trebuie să achite un depozit de garanție de 10 milioane de dolari, a precizat compania National Maritime Services din Florida, care va organiza vânzarea. Directorul companiei, Bob Toney, a declarat că „este, probabil, cel mai impresionant și mai frumos iaht pe care l-a văzut cineva vreodată” și a subliniat raritatea unei asemenea ocazii – „poate o dată în viață”.

„Amadea”, cu o lungime de 106 metri și șase punți, este descrisă ca un „palat plutitor”, având finisaje din marmură, lemn exotic și elemente incrustate cu pietre prețioase. Iahtul include opt cabine, un salon SPA, sală de sport, piscină, heliport, cramă, sală de conferințe și chiar un acvariu pentru homari. Piesa centrală este un pian Pleyel pictat manual, cu componente din aur de 24 de carate.

Iahtul a fost capturat în primăvara anului 2022 în Fiji, la cererea SUA, și remorcat ulterior în portul San Diego. Deși Suleiman Kerimov a negat oficial că ar fi proprietarul navei, Departamentul american al Justiției a prezentat în instanță dovezi solide – jurnale de bord, mărturii ale echipajului și solicitări personalizate – care indică faptul că miliardarul și familia sa au fost utilizatorii principali ai vasului. Printre solicitările speciale: instalarea unui cuptor de pizza, a unor paturi de spa și păstrarea permanentă la bord a unei perechi de adidași Nike preferați.

Pentru a ascunde proprietatea reală, iahtul a fost înregistrat pe numele unei companii offshore, Millemarin Investments Ltd., creată cu doar o lună înaintea achiziției. În tranzacție a fost implicată și firma Errigan Marine, administrată formal de directorul general al companiei de brokeraj de iahturi Imperial Yachts, Evgheni Koçman – aflat și el sub sancțiuni.

După confiscare, fostul CEO al Rosneft, Eduard Hudainatov, a încercat să se declare proprietar al Amadea, dar autoritățile americane au stabilit că era doar un interpus. În iulie 2025, un judecător federal din New York a autorizat vânzarea iahtului prin licitație.

Potrivit anchetatorilor americani, între octombrie 2021 și momentul confiscării, familia Kerimov a folosit intens iahtul, a planificat modernizări de amploare și a suportat toate costurile de întreținere – în total peste 2 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarh #iaht #Putin #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.