BRIEFINGUL ZILEI: Cum pot vota moldovenii prin poștă la alegerile de pe 28 septembrie

În cadrul parlamentarelor din acest an, a fost extinsă lista țărilor în care moldovenii își pot exprima opțiunea de vot prin poștă. Este vorba despre Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea, Australia și Noua Zeelandă.

Persoanele care se vor afla în aceste state și vor să își exercite dreptul de a vota prin corespondență trebuie să se înregistreze până pe 14 august 2025 pe pagina Comisiei Electorale Centrale.

Dacă renunță la intenția de a-și exercita dreptul de vot prin corespondență, alegătorul are dreptul să-și anuleze înregistrarea cel târziu până pe 29 august 2025.

În procesul înregistrării pentru votul prin corespondență, alegătorul va comunica adresa poștală la care solicită să fie expediat plicul cu materialele pentru votare, adresa de e-mail validă, numărul de telefon și fotografia cu faţa alegătorului efectuată simultan cu actul de identitate care confirmă dreptul de vot.

După ce va prezenta toate informațiile necesare, cetățeanul va fi inclus în lista electorală pentru votul prin corespondență și va primi plicul cu materialele pentru votare.

Pentru a asigura secretul votului, autoritățile electorale vor utiliza două plicuri: unul exterior personalizat, cu datele destinatarului, iar altul – interior, depersonalizat, cu etichetă de securitate, în care este introdus buletinul de vot.

Persoana care participă la alegeri prin corespondență va semna o declarație privind abținerea de la votarea multiplă și va confirma că și-a exprimat opțiunea în mod secret. Funcționarii electorali susțin că prin semnarea acestui document cetățeanul informează că știe despre răspunderea juridică pentru încălcarea acestor principii.

Expedierea buletinelor de vot pentru votarea prin corespondență începe cel târziu cu 20 de zile înainte de alegeri. Organul electoral va declara valide buletinele de vot recepționate prin poștă până în vinerea dinaintea scrutinului, ora 18:00, conform fusului orar al țării gazdă.

Dacă documentele sunt recepționate după termenul limită stabilit, buletinul de vot se anulează, cetățeanul este notificat și poate merge la secția de votare, ca să își exprime alegerea.

Cheltuielile legate de organizarea și desfășurarea votării prin corespondență se suportă de bugetul de stat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.