Să fii eco e cool. 5 companii care oferă consumatorilor posibilitatea de a cumpăra produse recondiționate

Piața globală a produselor recondiționate a explodat în ultimii ani, alimentată atât de preocupări ecologice, cât și de presiunea economică. Profesioniștii din domeniu confirmă că, în prezent, consumatorii sunt din ce în ce mai dispuși să încerce produsele refurbished, dacă au garanții, transparență și servicii post-vânzare solide, scrie REALITATEA.

Produsele recondiționate sunt dispozitive sau echipamente folosite, care sunt testate, reparate, aduse la standarde tehnice similare cu cele ale unor produse noi și puse din nou în circulație. Astfel, marile branduri încearcă să demonstreze că tehnologia second-life este responsabilă și eficientă. Iată cinci companii care arată că a fi eco poate fi nu doar responsabil, ci și cool.

Apple Certified Refurbished

Apple este un pionier în domeniul recondiționării, lansând programul Apple Certified Refurbished. Acesta oferă produse recondiționate (iPhone, iPad, Mac, Apple Watch, HomePod) cu testare funcțională completă, piese originale și baterie nouă dacă e cazul, toate oferind economii de până la -15 % față de prețul nou. Fiecare produs este atent testat, ambalat într-o cutie nouă, și vine cu garanție de un an, cu posibilitatea de extindere prin AppleCare. Consumatorii se bucură de prețuri mai avantajoase și de fiabilitatea brandului, în timp ce amprenta de carbon este redusă considerabil.

Amazon Renewed

Amazon Renewed este programul prin care gigantul de e-commerce vinde produse recondiționate profesional, testate riguros și însoțite de garanții de minimum 90 de zile. Gama este extrem de diversificată: de la telefoane, laptopuri și smartwatch-uri, până la aparate foto sau electrocasnice mici. În 2025, Amazon utilizează sisteme de evaluare bazate pe inteligență artificială pentru a standardiza calitatea produselor recondiționate și a oferi consumatorilor mai multă încredere.

Philip Morris International

Philip Morris International a dezvoltat pe parcursul anilor mai multe programe de economie circulară, inclusiv cele de colectare și recondiționare a dispozitivelor electronice de încălzire a tutunului. După recondiționare, fiecare produs este comercializat într-un ambalaj special, marcat ca recondiționat, dar cu garanția unei experiențe la același nivel cu un dispozitiv nou. Începând cu anul 2021, compania a reușit să repare aproximativ 867.000 de dispozitive de încălzire a tutunului, pe care le-a plasat din nou pe piață pentru comercializare. În acest an, Philip Morris Moldova s-a alăturat inițiativei lansând IQOS Iluma Refreshed – o opțiune responsabilă pentru utilizatori și pentru mediu. Obiectivul Philip Morris International este ca, până la sfârșitul anului 2025, să repare sau să recondiționeze cel puțin 1 milion de dispozitive electronice fără fum.

Orange

Orange este un exemplu regional de implicare activă în reducerea deșeurilor electronice și promovarea reutilizării. În Moldova, compania a derulat în ultimii ani mai multe campanii de colectare a telefoanelor vechi, inclusiv programul local Re Trade-In. Clienții pot preda telefoane funcționale (Apple sau Android), ca să primească reducere în schimb la achiziția unuia recondiționat. Compania afirmă că, în Europa, a colectat peste 21 de milioane de telefoane pentru recondiționare sau reciclare.

HP Renew

Prin platforma HP Renew Solutions, HP oferă laptopuri, desktopuri și stații de lucru recondiționate, certificate și testate conform standardelor stricte ale companiei. Produsele recondiționate sunt concepute pentru performanță fără compromis, cu garanții și ambalaje eco, o alegere durabilă pentru organizații și utilizatori individuali interesați de sustenabilitate.

Potrivit datelor statistice, aruncarea produselor care mai pot fi reparate are un impact enorm asupra mediului. Doar în Uniunea Europeană, acestea generează anual până la 35 de milioane de tone de deșeuri.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.