Diaspora – „sponsorul” bugetului. Fiecare al șaptelea leu vine de peste hotare

Remitențele moldovenilor care muncesc peste hotare au reprezentat în ultimele două decenii un factor economic esențial pentru Republica Moldova, arată datele prezentate de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 15 august 2025, în contextul Zilelor Diasporei.

Potrivit acestuia, în ultimii 25 de ani, cetățenii moldoveni din străinătate au trimis în țară 56,5 miliarde USD (echivalentul a 151,6 miliarde USD la valoarea anului 2025). În prezent, aproximativ 14% din veniturile bugetului public național provin din aceste resurse.

În 15 ani consecutivi, banii trimiși de diaspora au depășit totalul salariilor plătite în țară, iar timp de 10 ani au fost mai mari decât volumul exporturilor. Spre exemplu, în 2013, remitențele au atins 3,3 miliarde USD, față de 1,8 miliarde USD salarii achitate în țară. În 2008, diaspora a trimis 2,7 miliarde USD, în timp ce exporturile s-au ridicat la doar 1,6 miliarde USD.

În 2025, se estimează că salariile plătite în Republica Moldova vor totaliza 5,4 miliarde USD, iar transferurile de peste hotare – 3,5 miliarde USD.

În prima jumătate a acestui an, volumul anualizat al banilor trimiși acasă este estimat la 3,5 miliarde USD, dintre care 1,6 miliarde USD au fost transferuri oficiale prin bănci și sisteme de plăți, iar 1,9 miliarde USD – neoficial, prin rude sau aduse personal.

Expertul menționează trei căi principale prin care ajung banii în țară: transferuri bancare, utilizarea cardurilor străine lăsate rudelor din Moldova și numerar adus personal sau transmis prin intermediul rudelor.

Deși remitențele scad pentru al treilea an consecutiv, vânzările de valută de către persoanele fizice cresc constant de zece ani. În prima jumătate a anului, în valoare anuală, acestea au ajuns la 3,1 miliarde USD – un record absolut. Diferența dintre banii intrați și valuta vândută, estimată în 2025 la 1,5 miliarde USD, este influențată inclusiv de fluxurile aduse în țară de cetățenii ucraineni.

În perioada 2005–2015, aproape fiecare al patrulea leu din bugetul țării provenea din banii trimiși de moldovenii din străinătate. În prezent, fiecare al șaptelea leu din buget are această sursă. Raportat la PIB, remitențele au variat între 47% (2006) și 18,4% (2024).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#diaspora #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.