Directorul general al ELCEN, pus sub acuzare pentru mită. Legături cu afacerile fraților Slivinschi din Moldova

Directorul general al Electrocentrale București (ELCEN), Claudiu Crețu, a fost pus sub acuzare de către DNA și are interdicție de a-și exercita funcția, au declarat surse judiciare pentru Digi24. Procurorii îl acuză că ar fi primit mită în valoare de 40.000 de lei de la un intermediar, în schimbul urgentării plății a trei facturi ce însumau peste 7 milioane de lei.

În urma perchezițiilor, directorul comercial al ELCEN a fost plasat sub control judiciar, fiind suspectat că ar fi intermediat mita. Banii ar fi fost oferiți de fratele omului de afaceri moldovean Valeriu Slivinschi, cunoscut pentru legăturile sale în domeniul energetic din Republica Moldova și Rusia.

Numele fraților Slivinschi apare în mai multe contracte de amploare din sectorul energetic moldovenesc. Compania Celin SRL, controlată de Victor Slivinschi, este implicată în construcția a două celule noi la stația electrică de la Vulcănești (400 kV), parte a unui proiect de dezvoltare a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova, finanțat de Asociația Internațională de Dezvoltare – Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare totală de 61 de milioane de euro. Contractul pentru extinderea stației de la Vulcănești este de aproximativ 3,8 milioane de euro, cu un termen de execuție de 16 luni.

Tot compania lui Slivinschi a fost responsabilă în trecut de reparația blocurilor energetice de la Termoelectrica.

Pentru modernizarea stației de la Vulcănești, Celin SRL colaborează cu Energobit SA, companie românească deținută de Ștefan Gadola, Pal Peter și Ioan Socea, cu afaceri de zeci de milioane de euro în sectorul energetic.

Procurorii anticorupție au efectuat marți percheziții în opt locații din București și Ilfov, inclusiv la sediul ELCEN și la firme implicate. Ancheta vizează legăturile dintre mita primită de conducerea ELCEN și afacerile derulate de companiile apropiate familiei Slivinschi.

Surse judiciare susțin că procurorii analizează acum documentele ridicate pentru a stabili nivelul exact de implicare al fiecărei persoane și eventualele conexiuni transfrontaliere ale afacerii, în contextul în care firmele moldovenești vizate gestionează contracte energetice de sute de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#slivinschi #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.