Visul american se scumpește: IT-iștii indieni, loviți de noua taxă pe vizele H-1B

22 Sept. 2025, 10:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Sept. 2025, 10:27 // Actual //  Ursu Victor

Decizia președintelui american Donald Trump de a impune, începând de duminică, o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare nouă viză H-1B zguduie puternic sectorul IT din India, evaluat la 283 miliarde de dolari, potrivit analiștilor și economiștilor citați de Reuters.

Industria indiană de tehnologie, care obține circa 57% din veniturile totale de pe piața americană, a beneficiat decenii întregi de programele de viză de muncă H-1B și de externalizarea serviciilor software și de business. India a fost anul trecut cel mai mare beneficiar al acestui program – 71% din vizele aprobate, în timp ce China s-a situat pe locul doi, cu doar 11,7%.

Noua taxă impusă de administrația Trump obligă giganți IT precum Tata Consultancy Services, Infosys, HCLTech, Wipro sau Tech Mahindra – care lucrează cu clienți precum Apple, JPMorgan Chase, Walmart, Microsoft, Meta și Google – să oprească rotațiile de angajați în SUA, să accelereze livrările din centre offshore și să crească angajările de cetățeni americani și deținători de green card.

„Visul american pentru lucrătorii aspiranți va fi mult mai greu de atins”, a comentat Ganesh Natarajan, fost CEO al Zensar Technologies, anticipând limitări serioase ale mobilității transfrontaliere și o creștere a activității în țări precum India, Mexic sau Filipine.

Organizația Nasscom, care reprezintă industria IT indiană, avertizează că măsura ar putea avea „efecte de undă asupra ecosistemului de inovație din America” și va afecta continuitatea proiectelor derulate pe teritoriul SUA.

Avocații de imigrare, asaltați de apeluri după decretul lui Trump, spun că noua taxă este extrem de ridicată și că firmele vor sponsoriza vize doar pentru roluri critice. „Accesul la programul H-1B va scădea semnificativ pentru mulți specialiști străini”, a declarat Vic Goel, partener la firma americană Goel & Anderson.

Măsura vine într-un context dificil pentru sectorul indian, care deja se confruntă cu creșterea taxelor pe externalizare (25%) și cu încetinirea cheltuielilor pentru proiecte IT în SUA, pe fondul presiunilor inflaționiste și al incertitudinilor comerciale.

Totodată, decizia Casei Albe ar putea accelera dezvoltarea centrelor de competență globală (GCC) din Canada, Mexic, America Latină și, mai ales, India, unde peste jumătate din GCC-urile mondiale sunt deja localizate. Potrivit unui raport Nasscom-Zinnov, India ar putea găzdui până în 2030 peste 2.200 de companii cu o piață de aproape 100 miliarde de dolari, generând circa 2,8 milioane de locuri de muncă.

„Vedem o nouă ordine mondială în economia serviciilor: mai multe GCC-uri în India, mai multă angajare locală în SUA, presiuni pentru automatizare și AI, mai puține vize H-1B și mai puțină mobilitate a forței de muncă”, a sintetizat Ray Wang, fondatorul Constellation Research.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 17:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 17:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!