Piață capturată! 5 companii controlează piața semințelor de floarea soarelui

Primul trimestru din 2026 confirmă rolul semințelor de floarea-soarelui ca pilon al exporturilor Republicii Moldova, cu livrări de 325,4 mii tone în valoare de 4,36 miliarde lei, însă structura pieței scoate la iveală vulnerabilități legate de dependența de câteva piețe și operatori, arată analiza economistului Iurie Rija.

Datele indică o dominare clară a exporturilor, care au reprezentat aproape întregul volum la începutul anului, însă luna martie a adus o schimbare bruscă. Ponderea importurilor a urcat de la 1% la 11% din volum și de la 7% la 22% din valoare, ceea ce semnalează o posibilă schimbare de tendință pe piață.

Exporturile sunt concentrate aproape integral în două direcții: Turcia și România, care împreună absorb circa 96% din cantitățile livrate. Doar Turcia acoperă peste 65% din exporturi, și a devenit piața-cheie de care depinde întreg sectorul.

În paralel, structura corporativă este la fel de concentrată. Cinci companii controlează peste 64% din exporturi, iar pe segmentul importurilor domină aproape total o singură firmă, care deține peste 95% din piață.

Analiza mai arată o diferență de valoare între tipurile de produse. Semințele pentru consum domină cantitativ, însă semințele pentru însămânțare sunt de zeci de ori mai scumpe, iar Moldova importă astfel de produse de elită, în timp ce exportă variante mai ieftine. Această discrepanță reflectă un decalaj tehnologic în sectorul agricol.

Pe partea de prețuri, piața a arătat o tendință de consolidare: prețul mediu de export a crescut cu circa 5% în trimestru, atingând maximul în martie.

Concluzia lui Rija arată că pe de o parte, Moldova rămâne un exportator competitiv de volum, însă pe de altă parte, dependența de câteva piețe și lipsa valorii adăugate ridicate reprezintă principalele riscuri structurale. Economiștii avertizează că orice schimbare pe piața turcă sau românească ar putea afecta imediat întregul sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floareasoarelui #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.