Primul trimestru din 2026 confirmă rolul semințelor de floarea-soarelui ca pilon al exporturilor Republicii Moldova, cu livrări de 325,4 mii tone în valoare de 4,36 miliarde lei, însă structura pieței scoate la iveală vulnerabilități legate de dependența de câteva piețe și operatori, arată analiza economistului Iurie Rija.
Datele indică o dominare clară a exporturilor, care au reprezentat aproape întregul volum la începutul anului, însă luna martie a adus o schimbare bruscă. Ponderea importurilor a urcat de la 1% la 11% din volum și de la 7% la 22% din valoare, ceea ce semnalează o posibilă schimbare de tendință pe piață.
Exporturile sunt concentrate aproape integral în două direcții: Turcia și România, care împreună absorb circa 96% din cantitățile livrate. Doar Turcia acoperă peste 65% din exporturi, și a devenit piața-cheie de care depinde întreg sectorul.
În paralel, structura corporativă este la fel de concentrată. Cinci companii controlează peste 64% din exporturi, iar pe segmentul importurilor domină aproape total o singură firmă, care deține peste 95% din piață.
Analiza mai arată o diferență de valoare între tipurile de produse. Semințele pentru consum domină cantitativ, însă semințele pentru însămânțare sunt de zeci de ori mai scumpe, iar Moldova importă astfel de produse de elită, în timp ce exportă variante mai ieftine. Această discrepanță reflectă un decalaj tehnologic în sectorul agricol.
Pe partea de prețuri, piața a arătat o tendință de consolidare: prețul mediu de export a crescut cu circa 5% în trimestru, atingând maximul în martie.
Concluzia lui Rija arată că pe de o parte, Moldova rămâne un exportator competitiv de volum, însă pe de altă parte, dependența de câteva piețe și lipsa valorii adăugate ridicate reprezintă principalele riscuri structurale. Economiștii avertizează că orice schimbare pe piața turcă sau românească ar putea afecta imediat întregul sector.
