Războiul tarifelor la vin din SUA! Europa plătește până la 10%, Moldova doar 3,7%

24 Apr. 2026, 11:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Apr. 2026, 11:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tarifele efective aplicate importurilor de vin în SUA au variat în 2025, de la aproape 0% până la 10%, în funcție de țara de origine, în contextul noilor politici comerciale americane care au impus o taxă de bază de circa 10% pentru majoritatea importurilor, cu ajustări specifice pe regiuni, potrivit American Association of Wine.

Datele arată că țări europene mari exportatoare precum Franța (7,4%), Italia (8,8%) sau Spania (9,3%) au fost taxate mai dur, în timp ce unele state au beneficiat de condiții mai favorabile. De exemplu, Canada a avut un nivel aproape simbolic (0,3%), iar Mexicul – practic 0%.

În acest context, Republica Moldova apare cu un tarif relativ scăzut, de circa 3,7%, mult sub media aplicată marilor producători europeni, ceea ce îi oferă un avantaj competitiv pe piața americană.

La polul opus, cele mai ridicate tarife au fost înregistrate pentru Slovenia (10%), Austria (9,5%) sau Portugalia (9,4%), în timp ce țări din „Noua Lume” precum Australia și Chile au avut niveluri mai reduse, în jur de 5,5%.

Contextul acestor diferențe ține de politica tarifară volatilă a SUA din 2025–2026. Administrația americană a introdus taxe suplimentare pentru vinurile importate, în special din Uniunea Europeană, unde nivelul a ajuns până la aproximativ 15% în anumite perioade . În același timp, pentru alte țări s-au aplicat cote mai apropiate de nivelul standard sau chiar facilități comerciale.

Impactul acestor măsuri este deja vizibil. Tarifele colectate de SUA din importurile de vin au crescut și au ajuns la aproape 500 milioane de dolari în 2025 , iar prețurile pentru consumatori au început să urce pe unele segmente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.