Ce se întâmplă când la o secție de votare din străinătate se epuizează buletinele? Interviu cu Victor Martin de la MAE

Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice ale țării noastre, oferă suport pentru organizarea alegerilor la secțiile de votare din afara țării. Procesul are loc cu acceptul statelor gazdă, iar mai multe detalii despre cum se desfășoară procesul, ce provocări și riscuri există, dar și care sunt cele mai frecvente întrebări ale conaționalilor din străinătate despre scrutin a relatat în studioul RLIVE TV Victor Martin, șeful Direcției Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Conform diplomatului, secțiile de votare au fost constituite astfel încât, acolo unde se înregistrează număr mare de votanți cetățenii să poată fi direcționați către alte birouri electorale, în caz că stocul buletinelor de vot se epuizează.

„Ministerul de Externe împreună cu colegii din misiuni diplomatice au examinat și analizat posibile locații unde au fost deschise secții de votare, în așa mod ca ele să fie într-o proximitate una față de alta. În cazul în care buletinele de vot ar ajunge spre epuizare, cetățenii care ar dori să-și exercite dreptul la vot pot fi direcționați spre alte secții de votare”, a explicat Victor Martin.

Vorbind despre funcționarii electorali care vor activa la secțiile de votare din străinătate, oficialul a precizat că președintele și secretarul sunt reprezentanți ai MAE sau se propun de minister, fiecare partid din Parlament își poate propune un reprezentant, iar restul membrilor biroului electoral sunt din rândul conaționalilor din statul gazdă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Diplomații moldoveni sunt pregătiți să facă față oricăror scenarii posibile, iar țările gazdă s-au declarat dispuse să ofere sprijin. În cazul unor situații excepționale, așa cum s-a întâmplat la scrutinul precedent, când au parvenit alerte false cu bombă la secții de votare din afara țării, forțele de ordine din statele gazdă vor oferi sprijin.

„Colegii noștri din misiunile diplomatice, dar și colegii noștri din diasporă, care fac parte din echipele birourilor electorale peste hotare, sunt informați cu privire la posibile acțiuni de împiedicare a bunei desfășurări a procesului electoral, au acces la protocoalele corespunzătoare. Sunt și există regulamente care prevăd modul și comportamentul în diferite situații și sunt pregătiți pentru gestionarea situațiilor care pot interveni”, a precizat Martin.

Funcționarul a mai menționat că, în contextul alegerilor, de cele mai multe ori, moldovenii din străinătate apelează la personalul diplomatic pentru a se informa despre locațiile birourilor electorale și actele de identitate în baza cărora pot vota.

„Ministerul de Externe depune efortul maximal pentru ca în această zi un număr cât mai mare de cetățenii Republicii Moldova să poată participa și să-și poată exercita dreptul fundamental la vot. Vreau să menționez că anul acesta pentru bună desfășurare a procesului electoral sunt antrenate peste 4000 de persoane. Este cu adevărat un efort pentru cetățenii noștri care se află peste hotare, ca ei să poată veni într-un număr cât mai mare să-și exercite acest drept fundamental și pe această cale sunt invitați toți cetățenii noștri de peste hotare să se prezinte în ziua de duminică, 28 septembrie, la cel mai apropiat birou electoral”, a punctat Victor Martin.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.