BERD taie prognoza pentru Moldova: doar 1,5% creștere în 2025

26 Sept. 2025, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2025, 10:14 // Actual //  Ursu Victor

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a redus prognoza de creștere a PIB-ului Republicii Moldova pentru anul 2025 de la 1,8% la 1,5%, dar a menținut la 3,8% estimarea pentru 2026, potrivit unui nou raport publicat joi.

BERD explică revizuirea prognoei de creștere economică prin „performanța slabă a agriculturii și industriei prelucrătoare, importurile mari de energie și inflația persistent ridicată, care afectează consumul”. În primul trimestru din 2025, economia Moldovei s-a contractat cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza scăderii producției agricole și industriale, dar și a reducerii exporturilor de mărfuri.

Raportul menționează că întreruperea livrărilor de gaze din Rusia către regiunea transnistreană, la începutul anului, a generat o criză energetică. Moldova a fost nevoită să importe energie mai scumpă din România, ceea ce a majorat facturile la importuri, a dus la lărgirea deficitului comercial cu 50% și la dublarea deficitului de cont curent. În paralel, prețurile la energie au amplificat presiunile inflaționiste: tarifele la electricitate au crescut cu aproape 50%, iar cele la încălzirea centralizată cu 25%. Inflația anuală a urcat la 9,1% în ianuarie, înainte să scadă la 7,3% în august.

Potrivit autorilor, Banca Națională a Moldovei a reacționat la presiunile inflaționiste, menținând stabilitatea leului prin sprijinul finanțărilor externe. La rândul său, Comisia Europeană a intervenit cu un pachet de 250 milioane de euro pentru reziliența energetică, destinat subvențiilor pentru consumatori și investițiilor în energie verde.

„Deși creșterea pe termen scurt rămâne modestă, sprijinul continuu al UE, inclusiv Planul de Creștere de 1,9 miliarde de euro, din care 520 milioane sub formă de granturi, ar putea contribui la redresare”, subliniază raportul, atrăgând atenția că riscurile pe termen lung sunt legate de volatilitatea prețurilor la energie, ineficiența unor sectoare și cererea externă scăzută.

În septembrie, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de la Chișinău a redus, la rândul său, prognoza de creștere pentru 2025 de la 2% la 1,3%, estimând o posibilă redresare spre sfârșitul anului, pe fundalul unor recolte mai bune de grâu și porumb. Totodată, ministerul a avertizat că războiul din Ucraina, tensiunile geopolitice și o eventuală recesiune în țările partenere comerciale rămân factori de risc majori.

BERD a mai redus prognozele de creștere și pentru alte economii din regiune: România – de la 1,6% la 0,9%, Ucraina – de la 3,3% la 2,5%, iar Rusia – de la 1,5% la 1,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Apr. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!