„Prima Casă” ar putea fi oprită! Gavriliță recunoaște: statul a scumpit locuințele pentru toți

10 Apr. 2026, 09:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 09:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că programul „Prima Casă” ar putea fi modificat sau chiar neprelungit în forma actuală, întrucât, deși a fost conceput pentru a facilita accesul la locuințe, acesta a contribuit și la creșterea prețurilor pe piața imobiliară.

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, oficialul a explicat că extinderea programului a stimulat cererea pentru locuințe, inclusiv pentru unele mai scumpe, în condițiile în care beneficiarii au avut acces facil la credite, uneori fără avans.

„Un program bine intenționat, care ajută cetățenii să-și permită o locuință, inevitabil influențează cererea totală și nu are cum să nu contribuie, chiar și parțial, la creșterea prețurilor”, a afirmat Gavriliță. El a subliniat că impactul nu este decisiv, dar există și trebuie luat în calcul.

Ministrul a atras atenția că intervențiile statului pe partea de cerere pot avea efecte negative asupra celor care nu beneficiază de program, prin scumpirea locuințelor. „Trebuie să ne asigurăm că nu facem mai rău altor cetățeni atunci când ajutăm un anumit grup”, a punctat acesta.

În prezent, componenta de garantare a creditelor din program continuă să funcționeze, însă fondurile pentru compensarea ratelor au fost epuizate. Autoritățile au suspendat noi angajamente, dar statul va continua să achite aproximativ 150 de milioane de lei anual pentru cei circa 6.000 de beneficiari existenți.

„Indiferent că am oprit extinderea, aceste plăți vor continua ani la rând. Dacă programul ar fi continuat, costurile ar putea crește la 200–300 de milioane de lei anual”, a avertizat ministrul.

Gavriliță a mai declarat că a cerut o analiză a bunelor practici internaționale și a inițiat discuții cu experți și cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru a identifica alternative mai eficiente de sprijin pentru familii.

Potrivit acestuia, unele opinii din mediul economic sugerează că programul nu ar fi necesar, însă Guvernul analizează inclusiv scenariul în care statul nu intervine direct pe piață. „Intervenim cu banii contribuabililor și trebuie să fim siguri că este corect pentru toți cetățenii, nu doar pentru beneficiari”, a spus oficialul.

Ministrul a sugerat că sprijinul pentru familii ar putea fi regândit prin alte mecanisme, inclusiv ajutoare directe legate de copii sau de întreținerea acestora, și nu exclusiv prin facilitarea accesului la credite ipotecare.

„Accesul la locuințe este important, dar nu este singura componentă. Trebuie să vedem dacă aceasta este cea mai potrivită soluție sau dacă există alternative mai eficiente”, a conchis Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!