Glovo sărbătorește 5 ani de activitate în Republica Moldova: investiții, digitalizare pentru afacerile locale și impact economic semnificativ

29 Sept. 2025, 11:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Sept. 2025, 11:55 // Actual //  bani.md

Glovo, una dintre cele mai importante platforme tehnologice care operează în Europa, Asia Centrală și Africa, marchează cinci ani de activitate în Republica Moldova. Lansată în octombrie 2020 în Chișinău, platforma și-a extins operațiunile în municipiul Bălți și a devenit un actor cheie în digitalizarea comerțului local, crearea de locuri de muncă și sprijinirea micilor întreprinderi locale din sectoarele restaurantelor și comerțului cu amănuntul.

Glovo a devenit mai mult decât o simplă aplicație. Este o adevărată platformă tehnologică, un ecosistem digital care conectează clienții, întreprinderile locale și curierii. Platforma sprijină transformarea digitală a comercianților locali și creșterea acestora, încurajează un nou comportament al consumatorilor bazat pe comoditate, accesibilitate, diversitate și oferă noi oportunități de venit pentru curieri.

Pentru a marca cea de-a cincea aniversare a operațiunilor în Moldova, cofondatorul Glovo, Sacha Michaud, a efectuat o vizită de lucru în țară pentru a sărbători acest moment important și pentru a se întâlni cu echipa locală, dar și partenerii cheie ai platformei. Antreprenor cu experiență și director executiv britanico-canadian, Michaud a fondat Glovo în 2015 alături de Oscar Pierre, cu viziunea clară de a oferi acces rapid la orice produs din oraș. Sub conducerea sa, Glovo a evoluat într-una dintre cele mai dinamice platforme tehnologice care oferă servicii multicategorie la nivel global.

„Suntem mândri să sărbătorim cinci ani de activitate în Moldova. Împreună cu echipa locală și partenerii noștri, am construit un ecosistem care conectează clienții, companiile și curierii, transformând modul în care facem cumpărături și oferind mai multă comoditate și accesibilitate miilor de moldoveni”, a declarat Sacha Michaud, cofondator Glovo.

Ecosistemul Glovo: digitalizarea companiilor locale și stimularea noilor tendințe de consum

În doar cinci ani, Glovo a devenit o soluție indispensabilă pentru mii de moldoveni, integrând livrarea de produse alimentare în viața de zi cu zi a consumatorilor. Pornind din Chișinău în 2020, platforma și-a extins operațiunile în aprilie 2021 la Bălți – al doilea oraș ca mărime din țară. În prezent, Glovo colaborează cu peste 600 de locații partenere în Moldova, acoperind o rețea diversă de întreprinderi locale.

Modelul Quick Commerce (Q-Commerce), în care Glovo este un pionier, redefinește comerțul urban: livrări ultra-rapide, acces instantaneu la orice produs, flexibilitate pentru clienți și oportunități pentru parteneri de a-și extinde operațiunile.

Investiții și impact economic

Pentru a-și susține creșterea în Moldova, Glovo a investit până în prezent peste 3 milioane de euro în infrastructura logistică, tehnologie și dezvoltarea unui ecosistem de parteneri locali. Această investiție a avut un efect multiplicator, încurajând digitalizarea și stimulând vânzările pentru sute de IMM-uri.

„Încă de la început, Glovo a fost un partener de creștere pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul HoReCa și nu numai. Mulți antreprenori locali din Moldova au făcut primii pași în vânzările digitale prin intermediul Glovo, ajungând la noi clienți și consolidându-și reziliența. Cu platforma noastră, deschidem noi oportunități pentru IMM-uri de a-și diversifica canalele de vânzare și de a se extinde mai rapid, continuând în același timp să consolidăm economia locală”, a adăugat Sacha Michaud.

Glovo contribuie activ la economia locală prin salariile angajaților, veniturile generate de curieri și valoarea adăugată creată pentru fiecare vânzător prin dezvoltarea vânzărilor online. În plus, Glovo respectă toate taxele solicitate la nivel local, inclusiv impozitele pe salarii și alte taxe de exploatare.

În abordarea sa hiperlocală, Glovo a creat 15 locuri de muncă directe în biroul său din Chișinău, care se ocupă de operațiunile zilnice și de aspectele comerciale pentru a oferi cel mai bun serviciu moldovenilor. În plus, aproape 400 de curieri operează în prezent pe platformă prin intermediul unor parteneri logistici terți. Acești curieri joacă un rol vital în dinamica livrărilor urbane rapide și în noua eră în care clienții caută comoditate, în timp ce modelul Glovo ajută întreprinderile mici să ajungă la un public mai larg, dincolo de cartierele lor, să-și diversifice canalele de vânzare și să-și crească vânzările.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tehnologică de vârf care conectează clienții, întreprinderile și curierii, oferind servicii la cerere din mai multe categorii de la restaurante locale, magazine alimentare și supermarketuri, precum și magazine de retail de pe străzile principale. Ca lider în Quick Commerce, următoarea generație de comerț electronic, viziunea Glovo este de a construi cea mai mare piață online pentru a oferi tuturor acces la orice din orașul lor în câteva minute. Fondată în 2015 în Barcelona, compania operează în 23 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.

Pentru mai multe detalii, accesează: https://about.glovoapp.com/

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.