Europa rupe regulile pentru a-și ține promisiunea! Integrarea Moldovei și Ucrainei merge înainte

30 Sept. 2025, 14:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2025, 14:23 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană ia în considerare lansarea unei etape noi în procesul de extindere, prin începerea lucrărilor tehnice de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova, chiar și în absența unui acord unanim al celor 27 de state membre. Informația a fost publicată de Financial Times, citat de RBKUkraine.

Atât Ucraina, cât și Moldova au depus cereri de aderare în 2022, iar anul trecut au deschis oficial negocierile de aderare. Totuși, următorul pas – deschiderea capitolelor de negociere – este blocat de veto-ul Budapestei, care se opune avansării procesului.

Comisia Europeană propune ajustarea regulilor interne pentru a permite lansarea lucrărilor tehnice pe mai multe clustere, chiar fără o decizie formală. Măsura ar permite avansarea reformelor și alinierea legislației de la Chișinău și Kiev la standardele europene.

Liderii europeni vor discuta această chestiune pe 1 octombrie, la Copenhaga. A doua zi, la reuniune se vor alătura și reprezentanți ai țărilor vecine, inclusiv Ucraina și Moldova.

Vicepremierul pentru Integrare Europeană al Ucrainei, Taras Kachka, a declarat pentru Financial Times că speră în continuare ca Budapesta să accepte ridicarea blocajului. El a subliniat însă că propunerea instituțiilor UE și a statelor membre de a începe lucrările tehnice este un pas important și apreciat la Kiev.

„În teorie, un cluster poate fi deschis și închis într-o singură zi, dacă Ungaria ridică veto-ul”, a declarat un diplomat european.

Oficialii avertizează că lipsa recunoașterii publice a eforturilor ar putea descuraja reformele dureroase necesare pentru aderare. Totuși, suspendarea procesului ar fi o amenințare și mai mare pentru stabilitatea democratică a celor două state.

Președintele Consiliului European, António Costa, explorează ideea schimbării cadrului de negociere, însă pentru aceasta este necesară unanimitatea – inclusiv acordul Ungariei – ceea ce face scenariul dificil de realizat.

Potrivit datelor Eurobarometru din primăvara 2025, 60% dintre cetățenii europeni susțin statutul de candidat al Ucrainei, în timp ce 34% se opun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.