Floarea-soarelui din Moldova, aur pentru UE: peste jumătate din importuri vin de la noi

Între 1 iulie și 21 septembrie 2025, Moldova a rămas principalul exportator de semințe de floarea-soarelui către UE, cu o pondere de 57,5% (34.813 tone). Cota este identică cu cea din sezonul precedent, dar cu volume mai mici, în timp ce alte origini tradiționale, precum Serbia, China sau Turcia, au livrat mai puțin, contată în analiza sa economistul Iurie Rija.

Un avans s-a înregistrat la rapiță, unde Moldova a urcat pe locul doi între furnizorii UE, cu o cotă de 20,6% și 163.379 tone exportate, de 3,5 ori mai mult decât anul trecut. Ucraina rămâne principalul furnizor, dar și-a redus livrările, în timp ce Australia a pierdut teren, fapt ce a creat oportunități suplimentare pentru Moldova.

Și la grâu, Republica Moldova se impune ca jucător: 185.141 tone exportate în primele trei luni ale sezonului, ceea ce reprezintă o cotă de 17,2%, în creștere față de 11% în aceeași perioadă din 2024. Această evoluție a plasat Moldova în top-3 furnizori pentru UE, alături de Canada și Ucraina, devansând actori tradiționali precum Serbia sau Statele Unite.

Pe segmentul orzului, Moldova rămâne al doilea furnizor al Uniunii, cu 32.035 tone livrate (23,2% din total), după Marea Britanie. Chiar dacă volumul este mai mic față de anul trecut, poziția se menține datorită reducerii importurilor europene în urma unei recolte bogate.

Un element de noutate este apariția sorgului în exporturile Moldovei. Chiar dacă volumul este simbolic – doar 113 tone – acesta marchează intrarea țării pe o nouă piață, până acum dominată aproape exclusiv de SUA. Sorgul, o cultură rezistentă la secetă, ar putea deveni o opțiune strategică pentru agricultorii moldoveni în contextul schimbărilor climatice.

Economistul Iurie Rija concluzionează că sezonul agricol 2025/26 marchează o consolidare semnificativă a Republicii Moldova ca furnizor regional de oleaginoase și cereale, atât pentru piața europeană, cât și pentru destinații din Orientul Mijlociu și Asia, unde exporturile de grâu și orz completează prezența pe piețele comunitare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #exporturi #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.