Floarea-soarelui din Moldova, aur pentru UE: peste jumătate din importuri vin de la noi

Între 1 iulie și 21 septembrie 2025, Moldova a rămas principalul exportator de semințe de floarea-soarelui către UE, cu o pondere de 57,5% (34.813 tone). Cota este identică cu cea din sezonul precedent, dar cu volume mai mici, în timp ce alte origini tradiționale, precum Serbia, China sau Turcia, au livrat mai puțin, contată în analiza sa economistul Iurie Rija.

Un avans s-a înregistrat la rapiță, unde Moldova a urcat pe locul doi între furnizorii UE, cu o cotă de 20,6% și 163.379 tone exportate, de 3,5 ori mai mult decât anul trecut. Ucraina rămâne principalul furnizor, dar și-a redus livrările, în timp ce Australia a pierdut teren, fapt ce a creat oportunități suplimentare pentru Moldova.

Și la grâu, Republica Moldova se impune ca jucător: 185.141 tone exportate în primele trei luni ale sezonului, ceea ce reprezintă o cotă de 17,2%, în creștere față de 11% în aceeași perioadă din 2024. Această evoluție a plasat Moldova în top-3 furnizori pentru UE, alături de Canada și Ucraina, devansând actori tradiționali precum Serbia sau Statele Unite.

Pe segmentul orzului, Moldova rămâne al doilea furnizor al Uniunii, cu 32.035 tone livrate (23,2% din total), după Marea Britanie. Chiar dacă volumul este mai mic față de anul trecut, poziția se menține datorită reducerii importurilor europene în urma unei recolte bogate.

Un element de noutate este apariția sorgului în exporturile Moldovei. Chiar dacă volumul este simbolic – doar 113 tone – acesta marchează intrarea țării pe o nouă piață, până acum dominată aproape exclusiv de SUA. Sorgul, o cultură rezistentă la secetă, ar putea deveni o opțiune strategică pentru agricultorii moldoveni în contextul schimbărilor climatice.

Economistul Iurie Rija concluzionează că sezonul agricol 2025/26 marchează o consolidare semnificativă a Republicii Moldova ca furnizor regional de oleaginoase și cereale, atât pentru piața europeană, cât și pentru destinații din Orientul Mijlociu și Asia, unde exporturile de grâu și orz completează prezența pe piețele comunitare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #exporturi #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.