PIB-ul național a crecut cu 1,8% în primul trimestru al 2021. Importurile au crescut, în timp ce exporturile au scăzut

Conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 miliarde lei și a înregistrat o creștere reală de 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

Potrivit BNS, relansarea economică s-a simțit cel mai mult în domeniile:

comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB);
industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB);
informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB);
tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB);
construcții (+0,4% contribuție la PIB);
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Evoluția pozitivă a comerțului interior cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației, indică o îmbunătățire a cererii din partea populației, generând o creștere de 4,5% a Valorii Adăugate Brute (VAB).

Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 și a avut un rezultat de +6,1% a VAB. Cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii sectorului industrial, precum și, în aceeași măsură, unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria ușoară, fabricarea de mobilă, produse din minerale nemetalice, mașini, utilaje și echipamente etc. l-a avut sectorul energetic.

O evoluție pozitivă a înregistrat și activitatea de construcții. În acest domeniu s-a înregistrat o creșterea de 5,5% datorită majorării cu 13,5% a volumului de lucrări de construcții noi și cu 18,6% a lucrărilor de întreținere și reparații curente. De asemenea, a sporit volumul lucrărilor de construcții în clădiri rezidențiale cu 16,6% și a lucrărilor de construcții inginerești cu 15,7%.

În primul trimestru, sectorul IT a înregistrat o creștere de 6,5% datorită relansării cererii pentru serviciile IT și serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenții parcului virtual „Moldova IT Park” etc.

Majorarea consumului intern și a importurilor au determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe mărfuri și servicii la Bugetul public național și, prin urmare, creșterea de 8,6% a Impozitelor nete pe produse au generat un impact de 1,2% la PIB.

Potrivit informațiilor, creșterea PIB a fost impulsionată de activitatea investițională și de consumul populației. Sporirea cererii interne a favorizat creșterea importurilor de bunuri și servicii cu 7,1% (în termeni reali). În același timp exporturile au scăzut cu 12,3%. Respectiv, exportul net a avut o influență negativă și a sustras 8,2% din creșterea PIB.

Evoluția pozitivă a activității investiționale a fost determinată de un șir de factori, printre care îmbunătățirea condițiilor de creditare a economiei, continuarea proiectelor investitorilor străini, a proiectelor de infrastructură, procurarea de către stat a mijloacelor de transport urban public și transport medical asistat de urgență. În acest sens, formarea brută de capital fix a crescut cu 14,2% și a contribuit cu 2,9% la PIB.

În acest trimestru a crescut consumul populației cu 2,8% creștere și +2,4% contribuție la PIB), ca rezultat al creșterilor veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum și a îmbunătățirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei și în perspectivele de creștere economică în urma atenuării consecințelor pandemiei.

#relansare economica #crestere #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.