PIB-ul național a crecut cu 1,8% în primul trimestru al 2021. Importurile au crescut, în timp ce exporturile au scăzut

Conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 miliarde lei și a înregistrat o creștere reală de 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

Potrivit BNS, relansarea economică s-a simțit cel mai mult în domeniile:

comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB);
industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB);
informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB);
tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB);
construcții (+0,4% contribuție la PIB);
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Evoluția pozitivă a comerțului interior cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației, indică o îmbunătățire a cererii din partea populației, generând o creștere de 4,5% a Valorii Adăugate Brute (VAB).

Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 și a avut un rezultat de +6,1% a VAB. Cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii sectorului industrial, precum și, în aceeași măsură, unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria ușoară, fabricarea de mobilă, produse din minerale nemetalice, mașini, utilaje și echipamente etc. l-a avut sectorul energetic.

O evoluție pozitivă a înregistrat și activitatea de construcții. În acest domeniu s-a înregistrat o creșterea de 5,5% datorită majorării cu 13,5% a volumului de lucrări de construcții noi și cu 18,6% a lucrărilor de întreținere și reparații curente. De asemenea, a sporit volumul lucrărilor de construcții în clădiri rezidențiale cu 16,6% și a lucrărilor de construcții inginerești cu 15,7%.

În primul trimestru, sectorul IT a înregistrat o creștere de 6,5% datorită relansării cererii pentru serviciile IT și serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenții parcului virtual „Moldova IT Park” etc.

Majorarea consumului intern și a importurilor au determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe mărfuri și servicii la Bugetul public național și, prin urmare, creșterea de 8,6% a Impozitelor nete pe produse au generat un impact de 1,2% la PIB.

Potrivit informațiilor, creșterea PIB a fost impulsionată de activitatea investițională și de consumul populației. Sporirea cererii interne a favorizat creșterea importurilor de bunuri și servicii cu 7,1% (în termeni reali). În același timp exporturile au scăzut cu 12,3%. Respectiv, exportul net a avut o influență negativă și a sustras 8,2% din creșterea PIB.

Evoluția pozitivă a activității investiționale a fost determinată de un șir de factori, printre care îmbunătățirea condițiilor de creditare a economiei, continuarea proiectelor investitorilor străini, a proiectelor de infrastructură, procurarea de către stat a mijloacelor de transport urban public și transport medical asistat de urgență. În acest sens, formarea brută de capital fix a crescut cu 14,2% și a contribuit cu 2,9% la PIB.

În acest trimestru a crescut consumul populației cu 2,8% creștere și +2,4% contribuție la PIB), ca rezultat al creșterilor veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum și a îmbunătățirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei și în perspectivele de creștere economică în urma atenuării consecințelor pandemiei.

#relansare economica #crestere #PIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sezonul 2025 al cireșelor aduce provocări și oportunități pentru producătorii moldoveni, în contextul unor fluctuații semnificative pe piața internațională, anunță Asociația Moldova Fruct.

Deși exporturile în volum au scăzut față de anul trecut – doar 8000 de tone față de 10.000 de tone în iunie 2024 – valoarea totală a exporturilor a crescut spectaculos, ajungând la 20 milioane de dolari, față de 13 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea cu 51,4% a prețului mediu de export a compensat pierderile cantitative.

Situația regională a influențat direct acest salt valoric. În timp ce Italia se bucură de un sezon bogat și o cerere crescută, alte țări importante producătoare, precum Grecia și Turcia, au fost afectate sever de condițiile meteo extreme din primăvară. Inclusiv recolta din Republica Moldova a fost influențată de acești factori, cu efecte asupra volumelor disponibile pentru export.

Pe lângă valoarea crescută, o schimbare notabilă este și în structura geografică a exporturilor. Dacă în 2024 84% din cireșe mergeau spre țările CSI, în 2025 ponderea a scăzut la 70%. În schimb, livrările către statele din Uniunea Europeană s-au majorat de la 16% la 28%. Printre noile piețe se numără Italia, Croația, Serbia, Bosnia și Danemarca.

Piața din România s-a remarcat printr-o evoluție spectaculoasă: în iunie 2025 au fost exportate 1666 tone de cireșe moldovenești, de aproape două ori mai mult decât în aceeași lună din 2024 (842 tone), iar valoarea acestora a crescut cu 65%.

#exporturi #Cireșe #UE #Moldova