Când se stinge lumina în Germania, o aprind Franța și Suedia

După invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale Europei, alături de prețuri și de tranziția verde. Un raport realizat de Euronews, pe baza datelor Eurostat și ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), arată cum s-a schimbat comerțul cu energie electrică pe continent și care sunt statele mari exportatoare și importatoare.

În 2024, dintr-un total de 35 de state europene, 13 au fost exportatoare nete de energie electrică, iar 21 – importatoare nete. Singura țară care nu a raportat niciun import de electricitate a fost Cipru. La nivelul Uniunii Europene, balanța energetică a fost ușor pozitivă, de -0,5%, ceea ce arată că, în ansamblu, statele membre au exportat mai multă energie decât au importat.

Cele mai mari exporturi de energie provin din Franța și Suedia, ambele având producție internă abundentă – nucleară, respectiv hidro. Franța a înregistrat un export net de 89.851 GWh, echivalent cu 22% din consumul intern, iar Suedia – 33.435 GWh, adică 27% din producția totală. Alte țări exportatoare importante sunt Slovenia, Norvegia, Slovacia, Cehia și Austria. „Franța a devenit în 2024 cel mai mare exportator de energie electrică din lume, cu un record de 90 TWh – echivalentul consumului anual al Belgiei”, a declarat Rina Bohle Zeller, expertă la Agora Energiewende.

În schimb, Italia și Germania sunt marile economii dependente de importuri. Italia a importat anul trecut circa 51.000 GWh, iar Germania – 26.269 GWh. Germania, care a fost exportator net timp de două decenii, a devenit importator în 2023, pe fondul închiderii reactoarelor nucleare, al prețurilor ridicate la carbon și al creșterii producției regenerabile în statele vecine, care a făcut energia străină mai competitivă.

Schimbările anuale sunt influențate de condițiile meteorologice și de structura surselor de energie. Grecia, de exemplu, a trecut de la importator net în 2023, cu 10%, la exportator în 2024, cu -0,6%, în timp ce Croația a ajuns de la 10% la 26% import net într-un singur an.

Experții subliniază că interconectarea rețelelor electrice europene este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic. „Comerțul transfrontalier face energia mai ieftină și mai sigură. Când apune soarele în Germania, vântul din Danemarca asigură continuitatea aprovizionării”, a explicat Zeller.

Pe fondul crizei climatice și al transformărilor geopolitice, Europa își reconfigurează harta electricității, în care producția nucleară franceză, energia hidroelectrică scandinavă și sursele regenerabile din sudul continentului devin pilonii noii securități energetice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #export #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.