Scandalul Vitanta revine în Parlament! Munteanu neagă implicarea în privatizarea celei mai mari fabrici de bere

Premierul desemnat Alexandru Munteanu a fost întrebat în Parlament despre implicarea sa în procesul de privatizare a Întreprinderii de Stat „Fabrica de Bere din Chișinău” (Vitanta-Intravest), în contextul unui raport al Curții de Conturi din anul 2000, care constata nereguli majore și pierderi semnificative pentru stat.

Întrebarea a fost formulată de deputatul Ion Chicu (PDCM), care a menționat raportul Curții de Conturi referitor la modul în care a fost privatizată întreprinderea și la prejudiciile cauzate bugetului de stat.

În răspunsul său, Alexandru Munteanu a negat orice implicare în procesul de privatizare, precizând că fondul pe care îl reprezenta a investit în companie după finalizarea procesului de privatizare: „Eu n-am fost implicat în acest proces. Noi, fondul nostru, am venit atunci când întreprinderea deja era privatizată. Parțial s-a făcut prin voucher, parțial cu un investitor. Din această cauză se numea Vitanta-Intravest – o companie cu investitori financiari. Noi am venit și am schimbat multe lucruri. Eu cred că Vitanta, fără investițiile ulterioare, nici nu ar mai fi existat astăzi”, a declarat Munteanu.

Premierul desemnat a subliniat că, la acel moment, situația economică a întreprinderii era una dificilă, iar intervenția investitorilor a permis modernizarea și menținerea producției: „Era o situație complicată, inclusiv cu relațiile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Am făcut multe schimbări. Dacă nu interveneam, Vitanta ar fi avut soarta altor fabrici similare din regiune, cum a fost Cernomor, în Odessa – care nu mai există.”

Potrivit raportului Curții de Conturi, procesul de deetatizare și privatizare a Fabricii de Bere din Chișinău, desfășurat între 1995–1999, a fost marcat de abateri grave de la lege, estimarea patrimoniului de stat fiind realizată incorect, fără evaluarea completă a activelor. Raportul menționa că pachetul de acțiuni al statului – 413.921 acțiuni – a fost vândut companiei Intravest Finance and Investment Company Limited din Liechtenstein la un preț simbolic de 25 de lei/acțiune, deși valoarea reală a bunurilor statului era semnificativ mai mare.

Curtea de Conturi a estimat că, din cauza acestei tranzacții, statul a pierdut aproximativ 1 milion de dolari SUA, subliniind lipsa de responsabilitate a funcționarilor de la Departamentul Privatizării și Administrării Proprietății de Stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vitanta #companie #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi