Banii de la FMI nu au venit! Gavrilița: Ne-am finanțat mai ieftin din UE, iar costurile datoriei sunt mai mici

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a declarat că în anul 2025 Republica Moldova nu a primit ultima tranșă din partea Fondului Monetar Internațional (FMI) în sumă de 170 de milioane de doalri, însă acest lucru nu a afectat stabilitatea bugetară a țării.

„În anul 2025 nu au mai fost subevaluări în cadrul programulu. Tranșa, respectiv, nu a fost deblocată, dar a fost un an în același timp în care am avut resurse suficiente”, a spus Adrian Gavriliță, comentând situația actuală a finanțării externe.

Potrivit ministrului, chiar dacă FMI nu a transferat tranșa planificată, bugetul de stat a fost executat fără dificultăți, iar costurile de deservire a datoriei publice s-au redus cu circa 300 de milioane de lei.

„Dacă o să observați și rectificarea bugetului, aceasta are o reducere de circa 300 milioane în costuri de servire a datoriei. Prin urmare, nu a fost o problemă”, a explicat Gavrilița.

Oficialul a precizat că, în luna decembrie, autoritățile urmează să reia discuțiile în cadrul unei comisii comune pentru a analiza posibilitatea relansării cooperării cu FMI și eventualele acoperiri financiare.

Progarmaul Chișinăului cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie, iar fondul nu a traansferat ultima tranșă de 170 de milioane de euro echivalentul a 2,9 miliarde de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerile la petrolul rusesc au crescut brusc pe fondul sancțiunilor SUA împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia — Rosneft și Lukoil.

Prețul petrolului rusesc Urals în porturile Primorsk și Novorossiysk a înregistrat o reducere record de 19,4 dolari pe baril față de marca de referință Brent, potrivit unei surse din industrie citate de „Kommersant”. La începutul lunii noiembrie, discountul era de 13-14 dolari, iar înainte de sancțiunile americane din octombrie – de 11-12 dolari pe baril.

Experții remarcă că astfel de reduceri mari nu mai fuseseră înregistrate din ianuarie, când SUA au impus sancțiuni asupra Gazprom Neft, Surgutneftegaz și peste 180 de petroliere. În trecut, cele mai mari reduceri ale Urals față de Brent au fost în al doilea trimestru al anului 2022 – 31,9 dolari pe baril și în primul trimestru al anului 2023 – 30 dolari, însă prețul Brent era mult mai mare decât în prezent: 104-123 dolari în 2022 și 78-83 dolari în 2023.

Sancțiunile recente împotriva Rosneft și Lukoil determină companiile să reorganizeze schemele de vânzare prin intermediul traderilor care nu fac obiectul restricțiilor. Experții estimează că tranziția completă ar putea dura până la începutul anului 2026.

În ciuda reducerilor, principalii cumpărători, India și China, abordează achizițiile cu prudență. Cinci mari rafinării indiene nu au plasat comenzi pentru petrol rusesc în decembrie, iar companii chineze de stat precum Sinopec și PetroChina au renunțat la achiziții. Analiștii avertizează că, pe durata modificării logisticii, ar putea exista întreruperi pe termen scurt în exportul de petrol rusesc.

Până în prezent, livrările maritime rusești rămân stabile și ar putea continua astfel cel puțin până pe 21 noiembrie, când expiră autorizațiile SUA pentru tranzacțiile cu Rosneft și Lukoil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!