Adio prețuri mici! UE vrea taxe pentru coletele de pe Temu și alte platforme din China din 2026

13 Nov. 2025, 12:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
13 Nov. 2025, 12:40 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește impunerea unei taxe la nivelul întregului bloc pentru coletele mici comandate online de pe platforme precum Shein, Temu și Alibaba, planificată să intre în vigoare la începutul anului 2026. Măsura ar urma să fie aplicată cu peste doi ani mai devreme decât era prevăzut inițial, în încercarea de a combate importurile chinezești ieftine care valorează anual miliarde de euro, potrivit Financial Times, care citează o scrisoare a comisarului pentru comerț Maros Sefcovic adresată miniștrilor de finanțe ai UE.

Problema centrală este regula „de minimis” a UE, care scutește de taxe vamale bunurile cu valoare sub 150 de euro. Deși a fost concepută pentru a simplifica transporturile mici, regula a fost exploatată, mai ales de exportatori chinezi, care declară valori mai mici pentru a evita impozitarea și controalele. În practică, multe colete sunt declarate fals ca fiind cadouri sau au prețuri sub 10 euro.

În scrisoarea sa, Sefcovic propune eliminarea pragului „de minimis” în primul trimestru al lui 2026, accelerând astfel planul inițial care prevedea abolirea lui abia în 2028. Toate coletele, indiferent de valoare, ar urma să fie supuse TVA-ului standard și controalelor de siguranță.

Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să impună platformelor online responsabilitatea legală pentru colectarea TVA-ului, astfel încât Shein, Temu și alte piețe digitale să vireze direct taxele către autoritățile fiscale ale UE. Această măsură ar muta sarcina de conformitate de la birourile vamale fragmentate către companii.

UE se confruntă anual cu aproximativ 4,6 miliarde de colete mici, majoritatea provenind din China. Companiile europene cer măsuri urgente pentru a limita acest flux, iar Sefcovic subliniază că amânarea până în 2028 este incompatibilă cu situația actuală.

Miniștrii de finanțe ai UE urmează să discute propunerile joi, iar ministrul olandez de finanțe, Eelco Heinen, a declarat că este momentul să se acționeze împotriva valului de colete ieftine din China care inundă piața europeană.

Precizăm că și Moldova analizează modalități de reglementare a coletelor venite de pe platforme internaționale precum Temu sau Joom, din China și alte țări, a declarat anterior deputatul PAS, Radu Marian. Potrivit lui Marian, produsele extrem de ieftine afectează producătorii locali și locurile de muncă, însă în același timp, reprezintă o oportunitate pentru consumatori de a cumpăra la prețuri mici. Deputatul a precizat că autoritățile caută soluții echilibrate, care să protejeze economia internă fără a limita accesul cetățenilor la produse mai ieftine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

11 Apr. 2026, 11:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Apr. 2026, 11:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Valoarea financiară netă a economiei Republicii Moldova a ajuns la -117,1 miliarde lei la 30 septembrie 2025, în creștere față de -101 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, potrivit datelor Banca Națională a Moldovei . Evoluția indică o adâncire a dezechilibrelor, pe fondul creșterii mai rapide a pasivelor comparativ cu activele financiare.

Cel mai mare deficit este generat de companiile nefinanciare, unde valoarea financiară netă a coborât la -316,4 miliarde lei, în creștere cu peste 10%, confirmând presiunea ridicată asupra sectorului real al economiei. În același timp, sectorul public a înregistrat un deficit de -30,7 miliarde lei, însă în ușoară ameliorare față de finalul anului trecut, având cel mai important impact pozitiv asupra evoluției generale.

În contrast, gospodăriile populației rămân principalul sector excedentar, cu o valoare financiară netă de +248 miliarde lei, în creștere cu 2,5%, ceea ce indică faptul că populația continuă să fie un furnizor net de resurse pentru economie.

Datele mai arată că datoria totală a economiei a urcat la 667,5 miliarde lei, cu 5,4% mai mult față de 2024, iar raportul datorie/PIB a ajuns la 193,1%. Sectorul financiar concentrează cea mai mare parte a datoriei (43%), urmat de companii (26,4%), administrația publică (20,8%) și populație (9,8%).

În paralel, împrumuturile au crescut la 269,5 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul pasivelor, iar o parte semnificativă provine din finanțare externă, în special către sectorul public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!