Haos financiar la TRM: 21,5 de milioane de lei cheltuiți peste limitele aprobate de Consiliul de Supraveghere

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a făcut public raportul de audit asupra gestionării resurselor financiare și a patrimoniului public de către Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) în anii 2023–2024, un document de peste o sută de pagini care expune probleme structurale grave în administrarea instituției și în modul în care aceasta folosește banii contribuabililor.

Concluzia Curții este: procesele financiare și administrative ale TRM nu respectă pe deplin cadrul legal, afectând integritatea bugetului, transparența cheltuielilor, precum și protecția patrimoniului public.

Una dintre cele mai grave descoperiri ține de patrimoniul imobiliar. Auditul arată că 39 de imobile gestionate de TRM, însumând 40.583 m², nu sunt înscrise în lista oficială a bunurilor statului. O parte dintre acestea sunt neutilizate și se degradează rapid, fără ca instituția să ia măsuri pentru protejarea lor.

TRM a fost încadrată simultan în două regimuri bugetare diferite, ceea ce a provocat o planificare neuniformă a 334,7 milioane lei. Unele cheltuieli erau operate ca instituție bugetară, altele ca întreprindere publică, creând un mecanism opac, greu de urmărit și cu risc ridicat de abatere.

În raport se menționează că TRM a depășit articolele bugetare aprobate cu 21,5 milioane lei, efectuând și raportând cheltuieli fără autorizația Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare. Depășirile sistemice arată lipsa controlului financiar intern și a disciplinei bugetare.

Curtea de Conturi constată că instituția a trecut integral la cheltuieli producțiile audiovizuale, în valoare totală de 114,05 milioane lei, fără să le capitalizare ca active, așa cum prevede legea. Această practică reduce artificial valoarea patrimoniului și denaturează rezultatele financiare ale instituției.

Auditul arată că 945,5 mii lei din venituri comerciale au fost împărțiți între un grup restrâns de angajați, generând situații de inechitate și percepții de favoritism. În loc să fie folosiți pentru modernizare sau conținut, banii au alimentat un sistem intern paralel de stimulente.

TRM a efectuat achiziții exceptate de la legislația achizițiilor publice fără proceduri clare, fără evaluarea necesităților, fără justificarea prețurilor și fără publicarea informațiilor. Valoarea totală a contractelor controversate depășește 13,3 milioane lei.

Curtea semnalează că investițiile capitale pentru construirea unui nou sediu TRM au fost inițiate fără respectarea etapelor și cerințelor obligatorii pentru proiectele publice: fără studiu de fezabilitate aprobat, fără analiza cost-beneficiu și fără înregistrarea în sistemul național al investițiilor publice. Proiectul a fost finanțat pe un mecanism paralel, neprevăzut de lege.

Deși TRM se plânge de subfinanțare, auditul a descoperit că instituția avea 34 milioane lei neutilizați în conturi bancare la sfârșitul anului 2024. Acest sold este consecința directă a planificării bugetare neuniforme.

În loc să folosească Trezoreria de Stat, așa cum prevăd regulile pentru entitățile finanțate public, TRM operează nouă conturi la bănci comerciale, generând costuri suplimentare și reducând controlul statului asupra fluxurilor financiare.

Auditorii au identificat existența unor angajamente financiare nelegale în relația dintre Directorul TRM și conducerea Consiliului de Supraveghere. La încetarea mandatului directorului, instituția și-a asumat plata a 364,3 mii lei, iar în cazul rezilierii anticipate a contractului – până la 1,46 milioane lei. Aceste compensații nu sunt prevăzute în legislație și nici în regulamentele interne.

Curtea de Conturi avertizează că structura financiară a TRM este „neconformă, netransparentă și riscantă”. Lipsa unei strategii financiare pe termen lung și absența bugetelor pentru fiecare serviciu media fac imposibilă o evaluare exactă a costurilor reale ale instituției.

Din totalul patrimoniului imobiliar, auditul evidențiază că 9.338 m² sunt complet neutilizați, expuși degradării și pierderii valorii. Aceste spații nu generează venit și nu sunt integrate în nicio strategie instituțională, reprezentând pierderi pentru stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#televiziune #bani #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.