Audit la Energocom: pierderi de peste 300 milioane lei și risc de nerecuperare a costurilor pentru gazele stocate

19 Nov. 2025, 16:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2025, 16:37 // Actual //  Grîu Tatiana

Societatea pe Acțiuni „Energocom” a înregistrat în 2023 pierderi de 315,5 milioane de lei din cauza stabilirii prețului de vânzare a gazelor naturale sub costurile reale, arată raportul Curții de Conturi pentru perioada 2021–2023 care a fost examinat de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice. În 2021 și 2022, societatea a raportat profituri nete din activitatea de furnizare a gazelor naturale de aproape 354 mii de lei și, respectiv, 100,7 milioane de lei.

Auditul evidențiază mai multe probleme în gestionarea gazelor naturale: stocul de securitate în valoare de aproximativ 541,4 milioane de lei este ținut fără reglementări clare, existând riscuri privind integritatea cantitativă și calitativă; dosarele de achiziții nu au fost păstrate integral; iar costurile stocurilor ar putea să nu fie recuperate din cauza unor litigii în curs. De asemenea, procesul de creare și menținere a stocului nu a fost în totalitate transparent și nu asigură o evidență completă a tranzacțiilor.

Raportul menționează și creanțele cesionate de la S.A. „Termoelectrica” în valoare de aproximativ 1,33 miliarde de lei, care nu au fost evaluate corespunzător în contabilitate, iar rambursarea lor a fost întârziată din cauza semnării tardive a graficului de eșalonare. De asemenea, filialele externe, inclusiv „Energocom Gas & Power” S.R.L. din România, nu au avut un impact semnificativ asupra activității societății, evidențiind necesitatea reevaluării strategiilor operaționale și financiare.

În ceea ce privește energia electrică, prețurile nereglementate au fost stabilite conform reglementărilor interne, iar compania a înregistrat profit net de 81,5 milioane de lei între 2021 și 2023: 2,9 milioane de lei în 2021, 20,8 milioane de lei în 2022 și 57,8 milioane de lei în 2023.

Curtea de Conturi a prezentat o serie de recomandări pentru remedierea situațiilor constatate, printre care reglementarea gestionării dosarelor de achiziții, consolidarea sistemelor informaționale pentru a integra datele contabile și de trading, aplicarea standardelor internaționale pentru reevaluarea stocurilor de gaze naturale, monitorizarea creanțelor și activității filialelor externe. Societatea a acceptat recomandările și urmează să implementeze măsurile necesare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.