Peste 1,3 miliarde de euro, transferați prin SEPA. Anca Dragu: Comisioanele bancare au scăzut de 18 ori

24 Nov. 2025, 14:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
24 Nov. 2025, 14:26 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Tranzacțiile efectuate prin SEPA în și din Republica Moldova au depășit 1,3 miliarde de euro în doar o lună, înregistrându-se o creștere de 300 de milioane de euro față de perioada anterioară aderării la sistemul european de plăți. Mai bine de jumătate dintre transferuri au fost realizate de persoane fizice, iar economiile directe generate deja ajung la aproximativ 1,4 milioane de euro, potrivit guvernatoarei BNM, Anca Dragu, notează TVR Moldova.

”În termen de economisire am plătit circa 78 mii euro costul tranzacțiilor. Fără SEPA acest cost ar fi fost de circa 1,5 milioane de euro. Adică, am economisit peste 1,4 milioane euro”, a spus Anca Dragu.

Tot ea a precizat că 55% dintre tranzacțiile efectuate prin SEPA sunt realizate de persoane fizice. Guvernatoarea BNM a subliniat că integrarea în SEPA a dus la o scădere de 18 ori a comisioanelor bancare. Dacă ritmul actual se menține, economiile estimate pentru un an întreg ar putea ajunge la circa 20 de milioane de euro pentru persoane fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru persoanele juridice.

Republica Moldova este parte operațională a Zonei Unice de Plăți în Euro din 6 octombrie 2025. Până pe 7 noiembrie, numărul tranzacțiilor prin SEPA a crescut cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut. Opt bănci comerciale din țară sunt în prezent participante SEPA, ceea ce permite transferuri rapide și simple către 41 de state europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.