Moldova schimbă direcția. Turiștii din Vest îi înlocuiesc definitiv pe cei din spațiul ex-sovietic

Republica Moldova va fi vizitată în acest an de aproximativ 290.000 de turiști străini, arată datele analizate de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, sectorul turistic se află pe o traiectorie de creștere „sănătoasă și constantă”, iar structura vizitatorilor arată o schimbare profundă față de situația din anii ’90.

Din numărul total estimat, 90.000 de turiști ajung în Moldova prin agențiile de turism, în mod organizat, categorie pentru care există date exacte privind țara de proveniență, durata sejurului și tipul de program achiziționat. Restul de 200.000 de vizitatori vin individual — rezervă hoteluri, vizitează obiective și consumă servicii turistice pe cont propriu. Deși această categorie este mai greu de analizat, datele Biroului Național de Statistică privind turiștii organizați oferă o imagine foarte relevantă.

Potrivit cifrelor examinate de economist, 56% dintre turiștii străini sunt din România. „Îmi cer scuze fraților români că îi includ în categoria străini, dar așa funcționează metodologia”, notează Ioniță, subliniind că românii sunt cei mai apropiați vizitatori și cei mai interesați să vadă evoluția Moldovei.

Pe locul al doilea se află Italia, cu aproape 14% din totalul turiștilor organizați, urmată de Ucraina, care rămâne în top chiar și în condițiile războiului. Economistul precizează că datele se referă strict la turiști, nu la refugiați: „Chiar și în vremuri de război, o parte dintre ucraineni caută câteva zile de repaus, iar o parte aleg Moldova.”

Topul este completat de Germania, SUA, Turcia, Belgia, Franța, Polonia și Israel — majoritatea fiind state membre ale Uniunii Europene. „E bine. Noi vrem spre Europa, dar și Europa vine spre noi”, remarcă Ioniță.

Schimbarea față de perioada de după independență este radicală. Dacă în 1992–1993, 95% dintre vizitatorii străini proveneau din spațiul ex-sovietic, în special Rusia și Ucraina, astăzi, în top 10 a rămas doar Ucraina, aflată în război și în afara CSI.

Potrivit economistului, cu ritmul actual de creștere, Moldova ar putea depăși pragul de 500.000 de turiști anual în următorii ani, iar obiectivul strategic de 1 milion de vizitatori devine „perfect realist”.

„O țară care dezvoltă turismul își dezvoltă exporturile de servicii. Dacă nu putem exporta mai multe bunuri, putem exporta experiențe, povești și ospitalitate. Iar turismul moldovenesc crește exact în direcția bună”, concluzionează Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria cărnii de porc din Republica Moldova, considerată până recent cea mai dinamică ramură agricolă, a suferit în 2025 cea mai severă contracție din ultimele două decenii, pe fondul focarelor de pestă porcină. Producția a scăzut cu 35%, iar pierderile bugetare sunt estimate la sute de milioane de lei. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice” din 27 februarie 2026.

Potrivit expertului, anul 2024 a reprezentat un maxim istoric pentru sector, cu o producție de 38,9 mii tone de carne de porc în fermele comerciale. În 2025 însă, pe fondul a două focare de pestă porcină, producția a coborât la circa 27,2 mii tone, revenind la nivelul de acum un deceniu.

Ioniță a subliniat importanța strategică a ramurii pentru economie. „Atunci când produce carne de 2 miliarde de lei, cum a fost în 2024, sectorul generează până la 8,5 miliarde de lei vânzări în economie. Fiecare leu produs aici aduce alți trei lei în ramurile conexe”, a explicat expertul. Creșterea porcinelor consumă aproximativ o treime din cerealele produse în Republica Moldova și susține industrii conexe precum furajele și aditivii furajeri.

Sectorul porcin este singura ramură agricolă prezentă în top 10 ramuri ale economiei după încasările per angajat, ajungând la circa 2,2 milioane lei anual per salariat. În fermele comerciale lucrează aproximativ 1.100 persoane, iar pe întreg lanțul valoric sunt generate încă circa 4.700 locuri de muncă, adică aproape 6.000 de persoane implicate.

În ultimii 20 de ani, contribuțiile la Bugetul Public Național din această ramură au crescut de 80 de ori. Dacă în 2005 fermele achitau circa 11 milioane lei, în 2024 acestea au contribuit cu 822 milioane lei. În 2025 însă, pe fondul crizei sanitare, suma a scăzut la 618 milioane lei, iar pierderile bugetare pentru 2025–2026 sunt estimate la peste 400 milioane lei.

„Intervenția statului nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție. Sprijinul acordat fermelor poate fi recuperat de buget în maximum doi ani”, a punctat Ioniță.

Datele prezentate arată o transformare structurală majoră a pieței. Dacă în 2005 circa 84% din consum provenea din gospodăriile casnice și doar 3% din ferme comerciale, în 2025 situația s-a inversat: 53% din consum provine din ferme, 38% din gospodării și 9% din importuri.

Totuși, din cauza scăderii producției, în 2025 ponderea cărnii de porc din import a urcat la 20,6%. Fermele au fost nevoite să importe porci vii în volum de 11,4 mii tone masă vie, față de doar 1,2 mii tone în 2024, pentru a-și onora contractele.

Consumul total anual de carne de porc în Republica Moldova este de circa 57 mii tone, reprezentând peste jumătate din consumul total de carne. În medie, un locuitor consumă 65 kg de carne pe an, dintre care 33 kg revine cărnii de porc.

Valoarea pieței a crescut de la 210 milioane lei în 1995 la 4,3 miliarde lei în 2023, dar a coborât la 3,9 miliarde lei în 2025 din cauza crizei sanitare.

Ioniță avertizează că, fără intervenții rapide, există riscul pierderii unei ramuri care generează valoare adăugată, locuri de muncă și venituri bugetare importante. Expertul consideră însă că, prin sprijin rapid pentru fermele comerciale, sectorul ar putea reveni pe creștere până la sfârșitul anului.