Mascații au intrat peste imperiul imobiliar al lui Vlad Musteață, vizat într-un mega-dosar de evaziune și bani spălați

Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE) din România a efectuat vineri, 5 decembrie, percheziții la sediul companiei imobiliare North Bucharest Investments (NBI), într-un dosar ce vizează suspiciuni de evaziune fiscală în formă continuată și agravantă, precum și spălare de bani. Surse judiciare citate de Mediafax afirmă că firma are legături directe cu omul de afaceri din Chișinău Vlad Musteață, fondatorul și proprietarul grupului Proimobil, cunoscut pe piața imobiliară din Republica Moldova.

Potrivit acelorași surse, polițiștii au pus în aplicare 25 de mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în județul Ilfov. Ancheta vizează un circuit financiar presupus a fi fost creat și operat, în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2024, de mai multe persoane, între care și Vlad Musteață. Mecanismul ar fi inclus mai multe firme prin care ar fi fost evitate evidențierea veniturilor realizate din cesionarea antecontractelor de vânzare-cumpărare, precum și a banilor încasați din rezervarea apartamentelor de către clienți. Totodată, suspecții ar fi disimulat proveniența unor fluxuri financiare importante, inclusiv sume venite din Republica Moldova, introduse în economia locală prin transferuri repetate. Prejudiciul estimat până acum se ridică la 5,9 milioane de lei.

Surse apropiate cazului afirmă că persoanele bănuite au fost identificate și urmează să fie conduse la audieri. În același dosar, omul de afaceri italian Michele Nusco, liderul grupului Nusco și unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de pe piața românească, a dat declarații în calitate de martor. Din datele disponibile, acesta nu are în prezent nicio calitate procesuală în dosar.

Compania Nusco a transmis ulterior un drept la replică, respingând orice legătură cu faptele investigate. „Apariția numelui companiei noastre în procedurile la care face trimitere articolul nu este conformă cu realitatea, având în vedere că nu există nicio implicare a noastră în aspectele investigate. Nici companiile din Grupul Nusco și nici dl. Nusco Michele nu sunt vizați de vreo acuzație”, se arată în reacția transmisă. Reprezentanții companiei subliniază că activitatea grupului se desfășoară cu respectarea legislației și a principiilor de transparență, adăugând că menționarea numelui lor în contextul unor informații „neverificate și nedovedite” reprezintă o asociere nejustificată cu fapte care „nu le aparțin și nu reflectă modul în care își desfășoară activitatea”.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile urmează să stabilească eventualele responsabilități penale în cadrul dosarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Musteață #Proimobil #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.