Osmochescu, despre negocierile cu românii privind Giurgiulești: „Portul de stat nu se vinde”

11 Dec. 2025, 12:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Dec. 2025, 12:03 // Actual //  Grîu Tatiana

Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești, aflat în proprietatea statului, nu este scos la vânzare. Discuțiile apărute în spațiul public se referă exclusiv la Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), amplasat pe o suprafață de 55 de hectare, – zona liberă portuară administrată de operatorul privat Danube Logistics SRL, companie deținută în totalitate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a precizat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu.

Potrivit oficialului, în proprietatea Republicii Moldova rămâne și terenul pe care este amplasată infrastructura portuară.

„Portul de Stat nu va fi vândut. Nu există asemenea discuții și nu există asemenea planuri. Portul Internațional Liber Giurgiulești este administrat de BERD, care are libertatea de a purta negocieri comerciale cu alți potențiali investitori. Negocierile dintre BERD și Portul Constanța au loc în afara influenței statului, dar noi monitorizăm impactul economic, de securitate și de mediu”, a declarat ministrul.

El a precizat că Guvernul urmărește permanent evoluțiile pentru a asigura transparența procesului și pentru a proteja interesele strategice ale Republicii Moldova. În iulie 2025, Executivul a permis continuarea investițiilor în zona liberă portuară, cu obiectivul de a stimula dezvoltarea sectorului privat și de a moderniza infrastructura logistică.

Ministerul Economiei a confirmat anterior că discuțiile comerciale privind vânzarea PILG sunt în desfășurare, fără a oferi detalii despre o tranzacție nefinalizată. Instituția a reiterat atunci că orice decizie referitoare la acest activ strategic va trebui să fie în beneficiul țării.

Portul Giurgiulești reprezintă singura ieșire maritimă a Republicii Moldova și un punct logistic crucial. În 2023, acesta a înregistrat un volum record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, inclusiv combustibili, cereale, uleiuri și materiale de construcție. Zona liberă funcționează și ca port satelit al Constanței, facilitând fluxuri constante de import și export.

BERD, devenită proprietar unic al Danube Logistics în 2021, urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să modernizeze operațiunile portuare. Directorul companiei, Mathias von Tucher, a anunțat investiții planificate în terminalele cerealiere și digitalizarea proceselor logistice.

Pe partea română, achiziția avansează lent. Administrația Porturilor Maritime Constanța nu a alocat încă fondurile necesare pentru preluarea Danube Logistics SRL. Fondul Proprietatea, acționar al companiei, confirmă că Ministerul Transporturilor a aprobat contractarea de servicii juridice pentru o posibilă majorare de capital de până la 99 milioane dolari și transmiterea unei oferte angajante, însă nu există o decizie finală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Mart. 2026, 17:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mart. 2026, 17:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul de reabilitare a coridorului feroviar Vălcineț – Ungheni – Căinari a fost stopat, după ce toate licitațiile au fost anulate. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care nu a oferit explicații cu privire motivele acestei decizii.

Întrebat despre cauza anulării procedurilor, oficialul a declarat doar că licitațiile au fost anulate, fără a detalia circumstanțele.

Decizia vine în contextul în care, în urmă cu doi ani, autoritățile anunțau că Republica Moldova va beneficia de o finanțare nerambursabilă de 12 milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru modernizarea acestui coridor feroviar strategic.

Proiectul era parte a inițiativei „Moldova Solidarity Lanes”, fiind susținut printr-un acord de grant investițional între Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții, ratificat de Parlament.

Planul prevedea reabilitarea unui coridor feroviar de aproximativ 446 km, dintre care circa 128 km se aflau într-o stare tehnică nesatisfăcătoare. Lucrările vizau segmentele Vălcineț – Ocnița – Bălți – Ungheni, Ungheni – Chișinău și Chișinău – Căinari, cu rol strategic în conectarea nordului și sudului țării, precum și în integrarea în coridoarele europene de transport.

De asemenea, proiectul urma să faciliteze conectarea rețelei feroviare naționale la rute ocolitoare, evitând segmentul controlat de administrația de la Tiraspol.