Osmochescu, despre negocierile cu românii privind Giurgiulești: „Portul de stat nu se vinde”

Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești, aflat în proprietatea statului, nu este scos la vânzare. Discuțiile apărute în spațiul public se referă exclusiv la Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), amplasat pe o suprafață de 55 de hectare, – zona liberă portuară administrată de operatorul privat Danube Logistics SRL, companie deținută în totalitate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a precizat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu.

Potrivit oficialului, în proprietatea Republicii Moldova rămâne și terenul pe care este amplasată infrastructura portuară.

„Portul de Stat nu va fi vândut. Nu există asemenea discuții și nu există asemenea planuri. Portul Internațional Liber Giurgiulești este administrat de BERD, care are libertatea de a purta negocieri comerciale cu alți potențiali investitori. Negocierile dintre BERD și Portul Constanța au loc în afara influenței statului, dar noi monitorizăm impactul economic, de securitate și de mediu”, a declarat ministrul.

El a precizat că Guvernul urmărește permanent evoluțiile pentru a asigura transparența procesului și pentru a proteja interesele strategice ale Republicii Moldova. În iulie 2025, Executivul a permis continuarea investițiilor în zona liberă portuară, cu obiectivul de a stimula dezvoltarea sectorului privat și de a moderniza infrastructura logistică.

Ministerul Economiei a confirmat anterior că discuțiile comerciale privind vânzarea PILG sunt în desfășurare, fără a oferi detalii despre o tranzacție nefinalizată. Instituția a reiterat atunci că orice decizie referitoare la acest activ strategic va trebui să fie în beneficiul țării.

Portul Giurgiulești reprezintă singura ieșire maritimă a Republicii Moldova și un punct logistic crucial. În 2023, acesta a înregistrat un volum record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, inclusiv combustibili, cereale, uleiuri și materiale de construcție. Zona liberă funcționează și ca port satelit al Constanței, facilitând fluxuri constante de import și export.

BERD, devenită proprietar unic al Danube Logistics în 2021, urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să modernizeze operațiunile portuare. Directorul companiei, Mathias von Tucher, a anunțat investiții planificate în terminalele cerealiere și digitalizarea proceselor logistice.

Pe partea română, achiziția avansează lent. Administrația Porturilor Maritime Constanța nu a alocat încă fondurile necesare pentru preluarea Danube Logistics SRL. Fondul Proprietatea, acționar al companiei, confirmă că Ministerul Transporturilor a aprobat contractarea de servicii juridice pentru o posibilă majorare de capital de până la 99 milioane dolari și transmiterea unei oferte angajante, însă nu există o decizie finală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#Eugen Osmochescu #vanzare #Portul Giurgiulesti #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.