Gazul rusesc „spălat” în Turcia ajunge din nou în Moldova, România și Ucraina

Gazele naturale rusești continuă să ajungă pe piețele din Ucraina, România și Republica Moldova, în pofida eforturilor europene de diversificare, printr-un mecanism legal și tehnic cunoscut drept „spălătoria turcească”, arată o investigație jurnalistică ant1news.gr, citată de libertatea.ro, bazată pe zeci de documente tehnice privind fluxurile de gaze și analize de compoziție.

Potrivit investigației, Gazprom pompează volume semnificative de gaze în rețeaua energetică a Turciei, unde acestea sunt amestecate cu gaze din alte surse – precum Azerbaidjanul, Iranul sau GNL. La ieșirea din sistemul turcesc către Europa, gazul primește un certificat de origine turcesc, fiind etichetat drept „din Sistemul Național Turc”, fără indicarea sursei inițiale. Această lacună de reglementare permite, practic, eliminarea ștampilei de „origine rusească”.

Datele Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat indică faptul că, în primele nouă luni ale anului 2025, fluxurile de gaze rusești către Europa prin conducta Turkstream au crescut cu 7% față de aceeași perioadă din 2024. Volumul total de gaze care intră în Turcia depășește semnificativ necesarul intern, surplusul fiind direcționat către exporturi în UE.

În perioada 2023–2024, compania de stat turcă de gaze a semnat contracte de export importante cu Bulgaria, Ungaria, România și Republica Moldova. Cum producția internă a Turciei nu acoperă aceste angajamente, gazul livrat provine din importurile excedentare, iar gazul rusesc rămâne principala sursă stabilă pentru aceste volume.

Documente analizate de ant1news.gr, inclusiv analize chimice și date privind puterea calorică, permit „urmărirea” originii gazelor care intră din Turcia în Europa prin punctele Strandja 1 și Strandja 2 din Bulgaria. La Strandja 2, în ultimul an a intrat preponderent gaz rusesc, direcționat spre Ungaria și Serbia. La Strandja 1, teoretic ar trebui să circule gaze diversificate, însă amestecul rezultat include în continuare cantități relevante de gaz rusesc.

Acordul semnat la Atena, pe 7 noiembrie, pentru Coridorul Vertical, care utilizează interconectorul Grecia–Bulgaria (IGB), este esențial pentru transportul gazelor spre România, Moldova și Ucraina. În prezent, din Bulgaria spre România funcționează două rute: Negru Vodă 1, prin care trec aproximativ 3,3 miliarde m³/an, și Ruse/Giurgiu, utilizată la doar circa 3% din volumul primei.

La 3 decembrie, operatorii de gaze din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au propus includerea rutei Ruse/Giurgiu în Coridorul Vertical, pentru a permite transportul unor cantități mai mari către Ucraina.

Analizele chimice arată că, de la începutul anului până în noiembrie, gazele care au tranzitat aceste rute au avut o amprentă rusească puternică, cu caracteristici specifice zăcămintelor din Siberia de Vest, identice cu cele observate la intrarea Strandja 2. Concluzia investigației este că, deși etichetat diferit, gazul rusesc continuă să circule spre Europa de Sud-Est, inclusiv către România și Republica Moldova, printr-o combinație de amestec, certificare și infrastructură regională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.